Românii cred în puterea dragostei, dar se despart din cauza violenţei, a alcoolismului şi a infidelităţii, arată un studiu efectuat de Fundaţia Soros în 2007. La baza ambelor situaţii se află inteligenţa emoţională, suficientă pentru a susţine formarea cuplurilor, dar insuficientă pentru a le menţine în timp.
Cele aproape 2.000 de persoane din întreaga ţară care au fost rugate de Fundaţia Soros să-şi spună părerea în legătură cu cea mai importantă condiţie a succesului într-o căsnicie au pus pe primul plan iubirea, urmată de condiţiile bune de locuit, de sprijinul reciproc, încredere şi fidelitate. Cu excepţia condiţiilor de locuit, care sunt o indicaţie secundară a succesului profesional, celelalte elemente sunt, în mod evident, legate de inteligenţa emoţională. Aceasta reprezintă capacitatea de a ne cunoaşte, înţelege şi folosi emoţiile pentru luarea celor mai bune decizii şi punerea lor în practică. (EQ), coeficientul de inteligenţă emoţională, s-a dovedit un excelent predictor al succesului şi împlinirii atât în plan personal, cât şi profesional. De aceea, dezvoltarea sa poate influenţa semnificativ calitatea vieţii de cuplu.
Studiul Fundaţiei Soros a identificat un set de elemente, asociate de români cu ideea de căsătorie de succes, ce pot fi grupate în: situaţie materială (să aibă bani şi condiţii bune de locuit), reguli sexuale (fidelitate şi armonizare erotică), legături emoţionale (iubire, respect şi încredere reciproce), acţiuni bazate pe empatie (sprijin reciproc), reguli de comunicare (acceptare reciprocă şi deschidere spre dialog).
Factori care subminează relaţia de cuplu
S-a constatat persistenţa expresiei „să faci casă bună cu cineva“, care substituie obiectivul relaţiei emoţionale cu cel al bunăstării materiale. La fel şi cel al expresiei „ni s-a stricat casa“, ce descrie efectul infidelităţii unuia dintre soţi asupra relaţiei lor.
În privinţa cauzelor principale ce subminează relaţia de cuplu, studiul a relevat următoarea ierarhie: lipsa banilor – 61%; împărţirea inechitabilă a treburilor casnice – 16%; comportamentul copiilor – 7%; abuzul de băuturi alcoolice – 4%; influenţa părinţilor/socrilor – 3%; neglijarea familiei de către unul dintre soţi/parteneri – 2%; infidelitatea – 1%.
Intrigă faptul că infidelitatea ar reprezenta doar 1% din motivele de dispută în cadrul cuplurilor, în condiţiile în care studiul a relevat că 64% din bărbaţi şi 52% din femei s-au declarat în favoarea relaţiilor sexuale extramaritale, şi doar 30%, respectiv 41% au susţinut ideea fidelităţii în cadrul cuplului.
Dezvoltaţi-vă autocunoaşterea emoţională!
Suntem un popor latin, temperamental, care are trăiri puternice, pe care îi place să şi le exprime. De aceea, este util să ne cunoaştem emoţiile, să înţelegem semnificaţia lor şi să le integrăm în acţiunile noastre. Indiferent dacă vrem sau nu, ele tot apar şi, dacă încercăm să le ignorăm sau înăbuşim, ajung să preia controlul asupra noastră. De aceea, primul şi cel mai important lucru este să începem să observăm ce simţim, ce gândim şi ce facem ca răspuns la o provocare sau o alintare din partea persoanei iubite. În felul acesta, vom putea descoperi din vreme dacă ni se schimbă starea emoţională şi ne enervăm sau, din contră, ne piere cheful de a mai comunica.
Una dintre calităţile majore ale inteligenţei emoţionale este faptul că poate fi dezvoltată prin exersare. Iar altă calitate este faptul că efectele acestei dezvoltări nu se limitează la domeniul pe care vrem să-l îmbunătăţim, de exemplu, viaţa de cuplu, ci se extinde la orice alt context în care abilităţile respective pot fi utilizate. Ne putem aştepta să apară efecte şi în viaţa profesională sau în celelalte relaţii pe care le avem. Pe dezvoltarea inteligenţei emoţionale se bazează şi tehnici eficiente de gestionare a stresului, care vor permite reducerea semnificativă a nevoii de a recurge la mijloace neadecvate, dar atât de des folosite de noi, românii: ceartă, exces de TV, mâncare, cumpărături etc.
