Şcoli-şantier, cu WC-uri în fundul curţii şi fără autorizaţii sanitare. Aşa vor fi întâmpinaţi şi în acest an elevii în prima zi de şcoală, în timp ce banii de investiţii zac în conturi ori s-au rătăcit în hăţişurile birocraţiei.
Mai puţin de jumătate din unităţile de învăţământ doljene au reuşit să obţină până acum autorizaţiile sanitare. În timp ce unele aşteaptă încă să le primească în următoarele zile, altele ştiu că şi în anul şcolar 2008-2009 vor funcţiona tot fără aviz. Motivul este cât se poate de simplu: cum în majoritatea satelor doljene nu există canalizare, şcolile au tot WC în fundul curţii şi apă de la fântână şi nu se pot alinia normelor UE. „Din cele 251 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi cele 525 de structuri, 118 şcoli şi 153 de structuri au obţinut autorizaţia până pe 27 august 2008. Unele aşteaptă să o primească, iar altele abia acum îşi depun dosarele la Autoritatea de Sănătate Publică Dolj. Sunt şi unele şcoli care au autorizaţie până în 2009, aşa cum este cazul Grupului Şcolar «Ilie Murgulescu» din Craiova“, a explicat Angela Soare, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj.
Lucrările sunt în desfăşurare
Dacă unele nu au avut şi nu vor avea niciodată autorizaţii de funcţionare, în alte unităţi încă se contruieşte, managerii chinuindu-se să finalizeze lucrările şi să cheltuiască banii. Până pe 1 august, când şcolile au raportat ultima dată la ISJ Dolj stadiul de execuţie a lucrărilor pentru care s-au primit bani de la guvern în primăvara acestui an, în majoritatea unităţilor se lucra. Colegiul Naţional „Carol I“ a reuşit să cheltuiască jumătate din cei 400.000 de lei pe care i-a primit pentru consolidare, lucrările fiind în desfăşurare. Liceul de Informatică „Ştefan Odobleja“ din Craiova a cheltuit 145.000 de lei din cei 300.000 care i-au fost alocaţi pentru reabilitări. CN „Fraţii Buzeşti“ a cheltuit 135.000 de lei din cei 200.000 pe care i-a primit pentru consolidări, iar la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul“ din Băileşti s-au consumat 191.000 de lei din 250.000. La Grupul Şcolar Transporturi Auto se execută lucrări de consolidare, de 220.000 de lei, unitatea de învăţământ având în conturi încă 30.000, pe care trebuie să îi investească până la sfârşitul anului. Şi fondurile alocate pentru Grădiniţa nr. 12 a CN „Ştefan Velovan“ sunt pe terminate, instituţia de învăţământ mai având de consumat 20.000 de lei.
Cu WC-ul tot afară
Sunt şi unităţi care încă nu s-au apucat de lucrări, constructorii intrând în şcoală odată cu elevii. Grădiniţa din Cerăt are doar documentaţia tehnică pentru lucrările de 200.000 de lei, la fel ca şi cea din comuna Călăraşi, unde trebuie să se facă investiţii de 90.000 de lei. GS ICM2 din Craiova, care a primit 100.000 de lei, Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi“, care are de cheltuit 2.000.000 de lei, GS „George Bibescu“, unde s-au alocat 1.500.000 de lei, GS „Ştefan Anghel“ din Băileşti, care trebuie să cheltuiască 1.600.000 de lei, au început lucrările în august.
Pe lista neagră a ISJ Dolj se află şi Şcoala nr. 33 din Craiova, care aşteaptă aprobarea Distrigaz pentru începerea lucrărilor, Şcoala nr. 4 Băileşti, CN „Elena Cuza“, unde trebuie să se execute lucrări de reabilitare de 650 de lei, Liceul Teoretic Bârca, Şcolile din Verbiţa, Ghidici, Afumaţi, Şitoaia, Verbicioara, Bucovăţ, Sălcuţa, grădiniţele din Fărcaş, Calopăr şi Desa, care nu au cheltuit nici un leu din fondurile alocate. Şcolile din Malu Mare şi Cârcea, liceele din Bechet şi Bârca şi alte opt unităţi de învăţământ nu vor avea nici la începutul anului şcolar 2008-2009 utilităţi, pentru că nu s-au apucat încă de lucrări.
De la primărie, la şcoală
Motivele pentru care unităţile de învăţământ sunt luate în fiecare an pe nepregătite de începerea cursurilor sunt numeroase. De la faptul că banii de la guvern ajung cu întârziere în conturile şcolilor, după ce trec prin cele ale primăriilor, documentaţia stufoasă şi procedurile greoaie de licitaţii, până la conflictele dintre primari şi directorii de şcoli din mediul rural şi dezinteresul autorităţilor locale faţă de unităţile de învăţământ şi elevi, toate acestea contribuie câte puţin la acest dezastru. „Nu este nici o noutate că în mediul rural există neînţelegeri între primari şi directori şi acest lucru afectează lucrările din şcoli, că de cele mai multe ori constructorii nu respectă termenele de execuţie şi au întârzieri. Unele şcoli vor reuşi însă să termine, altele nu“, a spus Angela Soare.
În unităţile de învăţământ sunt întârzieri şi la iginenizări, unele consilii locale alocând şcolilor banii la mijlocul lunii august, după ce au promis iniţial că se vor ocupa ele de aceste licitaţii.
