Multe dintre alimentele comercializate pe piaţă conţin o categorie de grăsimi dăunătoare sănătăţii, numite „grăsimi hidrogenate trans“. Deşi medicii susţin că aceste grăsimi sunt un atentat la sănătate, consumatorul nu este avertizat.
Grăsimile trebuie să reprezinte 30% din raţia calorică zilnică a fiecărei persoane. Din această raţie, o treime trebuie să fie grăsimi saturate, provenite din produse animale (carne, lapte, ouă şi produse lactate), o treime, grăsimi polinesaturate, care se găsesc în uleiul de floarea-soarelui, soia, porumb şi rapiţă, iar o treime, grăsimi mononesaturate, care provin din uleiul de măsline, nuci sau alune.
„Aceşti acizi stimulează creşterea producţiei de colesterol“
Grăsimile vegetale sunt lichide, în timp ce grăsimile animale au consistenţă solidă.
Tot din categoria grăsimilor solide fac parte şi cele vegetale hidrogenate, de genul margarinei. Considerate până nu demult alimente sănătoase, margarinele s-au dovedit, de fapt, dăunătoare. Medicii specialişti susţin că efectele pe termen lung asupra sănătăţii sunt grave, margarina fiind mult mai periculoasă decât untul, din cauza prezenţei în compoziţie a acizilor graşi de tip trans, sintetizaţi pe cale chimică. „Margarina se obţine printr-un proces chimic de hidrogenare a uleiurilor vegetale. În acest proces creşte în margarină procentul de acizi graşi tranşi. Aceşti acizi sunt intens aterogeni (induc ateroscleroza) şi stimulează creşterea producţiei de colesterol de către ficat“, susţine conf. dr. Maria Moţa, şeful Clinicii de Diabet, Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului de Urgenţă Craiova.
Shorteningul de fast-food
Pentru că acizii graşi de tip trans sunt dăunători, medicii nutriţionişti recomandă să mâncăm cât mai rar şi în cantităţi cât mai mici alimente care conţin margarină şi alte grăsimi sintetice saturate de acest fel. Totuşi, pe eticheta celor mai multe din produsele alimentare existente pe piaţă nu găsim suficiente informaţii despre grăsimile din compoziţie. Cei mai mulţi dintre producători se mulţumesc să treacă pe etichetă „grăsimi vegetale“ sau „grăsimi animale“, astfel încât consumatorul nu îşi poate da seama ce produse conţin grăsimi dăunătoare.
Aceleaşi grăsimi trans sunt cu atât mai periculoase cu cât în unele unităţi de alimentaţie publică sunt folosite la prăjit. Este cazul fast-food-urilor, care prăjesc cartofii şi carnea în Shortening, o grăsime asemănătoare margarinei, provenită din hidrogenarea uleiurilor vegetale. Avantajul folosirii Shorteningului este că are un preţ de achiziţie mult mai mic, este mai plăcut la gust şi rezistă aproximativ 12 luni la temperatura camerei fără să râncezească.
Pe piaţa românească există chiar o largă gamă de Shorteninguri solide, care sunt folosite cu binecuvântarea Protecţiei Consumatorului, deşi se cunosc foarte puţine lucruri despre ele.
Ţările iau măsuri
Unele ţări din Europa şi Statele Unite au luat măsuri pentru a limita producţia de grăsimi trans, dar şi privind avertizarea consumatorilor, producătorii fiind obligaţi să treacă pe etichete explicit natura grăsimilor folosite. Potrivit International Herald Tibune, reţeaua de fast-food-uri KFC a fost obligată, în Statele Unite ale Americii, printr-o hotărâre judecătorească din 2006, să elimine din mâncărurile prăjite ingredientele care provoacă boli de inimă. Ca urmare, KFC a fost nevoită să înlocuiască parţial uleiul hidrogenat de soia cu un tip de ulei de soia care nu conţine grăsimi saturate în 5.500 de restaurante din Statele Unite.
În România, producătorii dictează
Medicii nutriţionişti sunt de părere că şi în România ar trebui să se introducă reglementări speciale, care să oblige producătorii să treacă pe etichete grăsimile conţinute, în ce procent şi dacă în timpul procesului de fabricaţie au fost extraşi acizii graşi trans.
În România, producătorii dictează, deocamdată, medicii lansează avertismente, iar autorităţile care ar trebui să se îngrijească de sănătatea consumatorilor dau vina pe legi. Potrivit reprezentanţilor OJPC Dolj, producătorii nu sunt obligaţi să menţioneze pe etichetele produselor prea multe informaţii despre compoziţie. „Pe etichete trebuie trecută compoziţia în glucide, proteine şi lipide (grăsimi), însă producătorul nu este obligat să dea şi alte informaţii“, a declarat Elena Costea, directoarea Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (OJPC) Dolj.
De cât respect se bucură consumatorii români în ochii producătorilor se vede şi din faptul că o companie cum este KFC, care în SUA foloseşte pentru prăjit grăsimi lichide (adică nehidrogenate), în fast-food-ul din Craiova utilizează, potrivit propriilor declaraţii, un Shortening cu consistenţă solidă.
România, locul întâi la boli cardiovasculare
Ateroscleroza este o boală care se manifestă prin îngustarea vaselor de sânge, ca urmare a depunerii de colesterol pe pereţii acestora. Ocluzia vaselor de sânge duce la infarct, accident vascular cerebral sau angină pectorală. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, ţară situată pe locul întâi în Europa la acest capitol. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2005, aproximativ 45% dintre decesele din ţară au fost cauzate de bolile cardiovasculare.
Alimente bogate în grăsimi trans
Multe dintre produsele alimentare de pe piaţă conţin grăsimi hidrogenate de tip trans. Este cazul margarinei (în proporţie de peste 80%), alimentelor prăjite, pâinii, produselor de patiserie şi chips-urilor.
