Studenţi slab pregătiţi, profesori indiferenţi, pile, şpagă şi corupţie, aşa este perceput sistemul de învăţământ universitar românesc. Atât cadrele didactice, cât şi studenţii îşi recunosc greşelile pe care le fac în anii de studiu, dar este nevoie de mai multă implicare şi corectitudine pentru a creşte calitatea învăţământului superior autohton.
De ani de zile, în vocabularul studenţilor craioveni, alături de cuvintele cursuri, xeroxuri, chefuri şi proiecte, şi-a făcut loc şi cuvântul „şpagă“. Nimeni nu se mai fereşte să întrebe cât merge examenul sau restanţa, cât trebuie să îi dai unui profesor ca să te treacă, singurii care mai tresar la auzul acestui cuvânt fiind cadrele didactice care se fac că nu au auzit în viaţa lor de aşa ceva. „Nu e un secret pentru nimeni că se dă şpagă. Ei primesc, noi dăm şi ne învăţăm cu sistemul încă din anul I. Cei care nu dau sunt fie foarte deştepţi, lucru rar întâlnit la noi, fie au pile foarte puternice. Mi s-a rupt inima când am dat două milioane pentru un examen pe care aş fi putut să îl iau lejer, dar fără plic nu treci“, a spus Alexandru, student în anul I la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. Alţi profesori se mulţumesc cu mici atenţii fără „E-uri“ aduse de la ţară. „Dacă nu îi dai bani, te înţelegi la un pui sau o găină de ţară, ouă, lapte, brânză pentru că alimentele naturale sunt apreciate la noi“, a spus Alina, studentă în anul II la Facultatea de Horticultură.
Studenţii dau, profesorii iau
Conform studiului „Sistemul Universitar românesc – Opiniile cadrelor didactice şi ale studenţilor“, lansat de Fundaţia Soros, jumătate dintre studenţi declară că dau şpagă profesorilor, iar 7% dintre profesori recunosc că au acceptat şpaga. Studiul reprezintă o analiză a percepţiilor privind mediul universitar românesc, prin prisma răspunsurilor date de peste 1.000 de cadre didactice şi peste 1.100 de studenţi la întrebări legate atât de propria persoană, cât şi de organizarea şi funcţionarea sistemului universitar, autonomia universitară şi corupţia academică. 22% dintre studenţii din România declară că li s-a cerut şpagă în facultate, cadouri, bani sau servicii, iar 13% dintre studenţi susţin că au dat curs acestor cereri cel puţin o dată. În plus, 23% dintre cadrele didactice declară ca li s-au oferit bani, cadouri, servicii de către studenţi, iar 7% dintre cadrele didactice care afirmă că le-a fost oferită mită recunosc şi faptul că au acceptat-o.
Pregătirea studenţilor lasă de dorit
Cu toate că sunt nemulţumiţi de sistemul de şpăgi şi atenţii care a cuprins învăţământul superior craiovean, studenţii şi profesorii nu reuşesc să scape de aceste obiceiuri balcanice şi aruncă vina unii asupra altora. Astfel, 81% dintre cadrele didactice spun că învăţământul liceal are o calitate scăzută şi că studenţii lor nu sunt interesaţi să înveţe. „Există întotdeauna loc pentru mai bine. Cum învăţământul superior a devenit învăţământ de masă, când nu se mai face o selecţie prin admitere, este normal să existe tineri care nu vin la facultate ca să înveţe. Rămâne totuşi un număr de studenţi care ar fi venit la facultatea noastră chiar dacă am fi avut un sistem de selecţie bazat pe examen de admitere şi care vor să se implice“, a explicat Marcel Dracea, prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii din Craiova.
„Nu ştiu ce fac colegii mei“
Cu toate că studiul arată că profesorii de la Universităţile de Medicină şi Farmacie consideră că aici nivelul corupţiei este mult mai ridicat, iar cei de la Arte, Poliţie, Arhitectură şi Urbanism cred că nivelul corupţiei din propria universitate este mai scăzut, mediciniştii craioveni contrazic datele studiului. „Dacă înveţi, eşti apreciat şi încurajat. Nu spun că nu sunt studenţi care dau şpagă ca să treacă examenele, dar în general aceştia nu vor practica niciodată meseria pentru care au venit aici. Îşi cumpără practic o diplomă de pus în ramă, pentru că dacă vrei să fii medic atunci înveţi cât mai mult şi vrei să fii cel mai bun“, a spus Camelia P., studentă în anul III la Facultatea de Medicină din Craiova. Şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, prof. dr. Tudorel Ciurea, consideră că studenţii de la Medicină au o pregătire mai bună încă din timpul liceului. „În învăţământul medical vin copii care învaţă şi au acest exerciţiu încă din liceu. Studenţii buni sunt cei care vin din pasiune, dar cei care vin îndrumaţi de părinţi nu pot face faţă volumului mare de muncă şi studiului intens“, a precizat Ciurea. Cât despre corupţie, fiecare cu păcatul lui. „Eu nu pot vorbi decât în numele meu. Nu ştiu ce fac colegii mei“, a spus rectorul.
Studenţii, evaluaţi după toceală
Cu toate acestea, 70% dintre profesori consideră că învăţământul superior românesc este la fel de bun ca acela din vestul Europei, în timp ce doar 59% dintre studenţi sunt de acord cu această evaluare. „Cursurile, seminariile sunt bazate pe toceală, nu pe discuţii libere, păreri personale. Creativitatea este egală cu zero, dacă nu ai recitat nu ştiu ce paragraf din cartea lui preferată, eşti picat. Cuvântul profesorului e lege şi dacă vrei să conteşti o notă, să ceri o explicaţie, să discuţi pe baza lucrării, ţi se arată uşa şi după aceea se răzbună şi el şi toţi din facultate pe studentul nesimţit“, a spus Diana M. studentă în anul II la Facultate de Istorie, Filosofie, Geografie.
