Peste 300 de milioane de euro şi cel puţin şase ani. De atât are nevoie Doljul, cel puţin pe hârtie, pentru a intra în rândul regiunilor civilizate din Europa, care beneficiază în prezent de sisteme complete de canalizare şi epurare a apelor uzate.
Au trecut trei luni de când România a intrat oficial în Uniunea Europeană, iar fondurile structurale de miliarde de euro care ar fi trebuit să intre în buzunarele oamenilor de afaceri şi a administraţiilor locale în baza unor proiecte au rămas cel puţin pe moment la nivel de teorie. Autorităţile fac însă socoteli peste socoteli cu ceea ce ar putea face cu banii Europei, în timp ce termenele pe care România s-a angajat să le respecte pentru rezolvarea unor probleme reclamate de UE par tot mai aproape. Este şi cazul colectării şi epurării apelor uzate, aflate într-o situaţie delicată în judeţul Dolj. Potrivit datelor puse la dispoziţie de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, în prezent nici o localitate urbană nu deţine un sistem de canalizare complet, iar staţiile de epurare lipsesc. În plus, dintre comune, doar două, Desa şi Pleniţa, beneficiază de canalizare parţială.
Canalizare în şase ani pentru oraşe
Conform Mariei Cârstea, referent de specialitate în cadrul Serviciului Autorizare şi Controlul Conformării din APM Dolj, guvernul român a negociat cu Comisia Europeană anumite perioade de tranziţie în care autorităţile române, inclusiv cele din judeţ, trebuie să realizeze sisteme de canalizare şi staţii de epurare, acestea variind în funcţie de numărul de locuitori şi factorii naturali. Spre exemplu, ca să poată ajunge în rândul semenilor civilizaţi din Europa, oraşele, municipiile şi câteva dintre comunele doljene cu o populaţie mai numeroasă ar trebui să realizeze sisteme complete de canalizare până în 2013, iar staţii de epurare până în 2015. Excepţie face Craiova, care trebuie să se conformeze cerinţelor UE până în 2008, respectiv 2010. Municipalitatea a început de altfel demersuri pentru extinderea reţelei de canalizare şi realizarea staţiei de epurare printr-un program ISPA, însă, potrivit directorului Regiei Autonome Apa, Constantin Stamatoiu, chiar şi după implementarea proiectului, aproximativ 40% din suprafaţa locuită a Băniei va rămâne neacoperită.
316 milioane de euro costă canalizarea şi epurarea în Dolj
În ceea ce priveşte localităţile cu peste 5.000 de locuitori, acestea va trebui să beneficieze de canalizare în 2015, în timp ce existenţa staţiilor de epurare devine obligatorie în 2017. În cazul localităţilor care au între 3.300 şi 5.000 de locuitori atât canalizarea, cât şi staţia de epurare ar trebui realizate, spun europenii, până în 2017. Localităţile cu o populaţie de la 2.000 la 3.300 de locuitori beneficiază de cea mai mare păsuire din partea Uniunii, având un termen de realizare a celor două componente până în 2018.
Comisia Europeană nu a dat însă numai termene pentru a determina autorităţile să scoată WC-ul din fundul curţii românilor. Pentru proiectele care ar trebui implementate în următorii ani în Dolj, forul a estimat costuri de peste 127 de milioane de euro, care reprezintă lucrări de construcţie şi de reabilitare şi extindere a reţelelor de canalizare existente în localităţile doljene cu peste 2.000 de locuitori şi alte 188 de milioane pentru staţii de epurare. Cui îi revine nota de plată? Greu de spus, însă autorităţile administraţiei publice locale nu sunt deloc optimiste din acest punct de vedere. „Nu cred că se vor face aceste lucruri atât de repede. Nu mă preocupă nici existenţa proiectelor şi nici dacă vom avea timp să le executăm, ci dacă vor fi suficienţi bani şi vor putea fi accesaţi. În acest moment, nu cred să existe localitate în Dolj care să nu aibă măcar un studiu de prefezabilitate pe canalizare, epurare sau alimentare cu apă. Oricum, ce-o să ne facă UE dacă nu respectăm aceste termene? Le amână“, a spus Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. Un prim pas pentru realizarea sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate a fost făcut de zece primării doljene care au depus proiecte pentru realizarea reţelelor de canalizare pentru a obţine finanţare în baza Ordonanţei nr. 7/2006. Cel puţin până în acest moment, edilii nu au primit nici un răspuns din partea Cancelariei Guvernului, organism care se ocupă de evaluarea proiectelor, deşi acestea au fost depuse din luna august a anului trecut.
