Sistemul penitenciar din România sufera câteva schimbari, menite sa le imbunatateasca viata persoanelor private de libertate. In acest sens, conducerea PMT Craiova a anuntat marti oficial noua etapa la care va trece institutia.
In contextul aderarii la UE, sistemul judiciar din România avea nevoie de câteva modificari importante. Luând in considerare cerintele si normele din institutiile similare europene, Administratia Nationala a Penitenciarelor se vede nevoita sa schimbe pe ici, pe colo câteva aspecte deloc fericite pâna acum: conditiile de viata ale persoanelor private de libertate, asistenta medicala, activitatile de reinsertie sociala etc. Un obiectiv important in acest proces de reorganizare este insa si adoptarea unui cadru legislativ clar al executarii pedepselor.
„De astazi (ieri – n.r.), o noua lege intra in vigoare: este vorba de Legea nr. 275/ 2006, privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Prin aceasta, viata persoanelor private de libertate se va schimba pozitiv, apropiindu-se tot mai mult de conditiile institutiilor din Europa“, a anuntat Denisa Craioveanu, purtator de cuvânt al PMT Craiova, in conferinta de presa de marti.
Regimuri diferentiate
Daca pâna acum nu s-a practicat o diferentiere clara in ceea ce priveste executarea pedepselor in functie de gravitatea acestora, de ieri detinutii vor fi incadrati in regimuri diferite, marcate prin gradul de limitare a libertatii de miscare si activitate zilnica, in raport cu situatia juridica, starea de sanatate, vârsta si comportament. In „regimul de maximala siguranta“ se vor incadra persoane care au comis infractiuni sau abateri grave si care prin conduita lor afecteaza desfasurarea normala a activitatilor din cadrul penitenciarului. Detinutii „de maxima“ vor fi cazati in sectii special amenajate pentru reducerea factorilor de risc intern sau extern. Vor „beneficia“ de masuri stricte de paza si supraveghere si de restrângere a libertatii de miscare. De asemenea, acestia vor participa la un numar mai mare de activitati educative si de consiliere, in vederea reinsertiei sociale.
„Regimul inchis se refera la acele persoane care au fost clasificate initial la regim deschis sau semideschis, dar care, prin conduita lor afecteaza activitatile. Si acesta este destul de strict, insa pot desfasura activitati lucrative“, a apreciat Denisa Craioveanu. „Cât priveste ultimele doua tipuri – semideschis si deschis – acestea sunt mai lejere, potrivite pentru acele persoane care au de executat pedepse mici si au un comportament care nu pericliteaza activitatile din penitenciar. La regimul deschis, detinutii se pot deplasa neinsotiti in zona din interiorul locului de detinere si isi organizeaza timpul liber singuri. Activitatile impuse de program se fac insa sub supraveghere, atât in interior, cât si in exteriorul institutiei. Regimul deschis este destinat persoanelor pentru care programul se bazeaza pe disciplina liber-consimtita. Acestea isi pot organiza timpul liber singure, respectând insa normele impuse de administratie. In plus, pot urma un program de scolarizare exterior – chiar si facultate – cu obligatia de a se intoarce in penitenciar dupa cursuri“, a mai precizat purtatorul de cuvânt al PMT Craiova.
Lege cinstita artistic
In ultimele luni, mult-asteptatele reglementari ale sistemului penitenciar au facut destule valuri in rândul detinutilor din PMT, fiecare sperând ca noua lege sa le micsoreze sau macar sa le faca mai suportabila pedeapsa. Si când in sârsit au aflat vestea cea mare, au organizat un spectacol pe cinste, cu care sa sarbatoreasca evenimentul. In mod fericit, acesta a coincis cu conferinta de presa de marti.
„Pentru ca a inceput toamna, educatorii si profesorii cu care detinutii lucreaza frecvent la astfel de activitati au intitulat acest spectacol «Toamna – muzica, versuri si culoare». In decoruri specifice acestui anotimp si realizate tot de persoane aflate in detentie, grupul de artisti al penitenciarului a prezentat un amplu program artistic, cu versuri si cântece pe aceeasi tema. Ca de fiecare data, nu au lipsit, desigur, cântecele de petrecere – care au schimbat atmosfera oficiala intr-una de buna dispozitie“, a spus Denisa Craioveanu. Ziua a culminat cu un vernisaj de pictura. Intitulata sugestiv „Pata de culoare din spatele zidurilor“, expozitia a cuprins peste treizeci de lucrari ale celor mai buni artisti-detinuti ai PMT.
„Tematica tablourilor este bogata, de la peisaj, natura moarta, compozitie bizantina si, de ce nu, studiul unor personaje din antichitate“, a tinut sa aprecieze indrumatorul artistilor, Dan Ciocan, profesor de desen in cadrul penitenciarului. „Lucrez de aproape cinci ani cu tinerii privati de libartate, iar unii dintre ei au ajuns la un rafinament al culorii deosebit, intentionând ca dupa liberare sa urmeze o scoala de arta sau facultate. Dintre cei sase plasticieni «aspiranti», astazi s-au remarcat Hoca Adam, Iepur Andrei, Craioveanu Cosmin si Tudora Roberto“, a spus prof. Dan Ciocan.
Adio, uniforma!
Imbracati in haine civile – alta lege care de ieri a fost pusa in aplicare in toate penitenciarele din tara – ori in costume populare, detinutii de la PMT Craiova au sarbatorit marti deopotriva venirea toamnei si a noului „regim“. Emotionati, fireste, dar si nelinistiti de schimbarile care le vor marca lunile ori anii pe care ii mai au de peterecut in spatele gratiilor.
„Eu nu mai am mult de executat, dar tot ma va afecta aceasta lege… Voi incerca deci sa ma comport cât mai bine, sa pot trece de la regimul inchis, la care am fost initial incadrat, la cel deschis. Pot sa fac asta, pentru ca vreau sa urmez scoala afara. Iar daca legea imi permite, voi incerca sa obtin cât mai mult de la ea“, a promis Hoca Adam, pictor de peste sase ani la PMT, adica din momentul in care a fost condamnat pentru omor la 11 ani de inchisoare. Aceleasi sperante le are si tovarasul sau de detentie, Nicolae Curteanu, nu cu aceeasi exuberanta insa. Condamnat la sase ani si patru luni pentru furt, Nicolae s-a aratat mai incântat de renuntarea la uniforma kaki, decât de schimbarile in executarea pedepsei.
„Nu mi-a placut niciodata uniforma aia. Iarna aveam una verde, groasa, care ne irita pielea. Degeaba le dadeam la spalatorie o data pe luna, tot rele erau. Iar daca ne prindea cumva ploaia pe undeva pe afara, se udau si erau atât de grele ca abia mergeam… De mâine (ieri – n.r.), gata! I-am pus pe ai mei sa-mi trimita pachet cu haine. Am destule, dar unele imi plac mai mult: un costum negru, de stofa, cu buzunare drepte. Asa o sa ma plimb prin curte, poate ma ia lumea de dom’ director…“.
