Dranic – satul tipic oltenesc

Autori


Dranicul a fost locuit inca din neolitic. In 1969, a fost identificata o necropola din secolele II-I i.d.Hr. Au fost descoperite morminte geto-dacice care aveau ca inventar ceramica lucrata de mâna si la roata, asociata cu arme de origine celtica. La nord de sat a fost descoperita o asezare romana, din secolul IV, in care s-au gasit ceramica, fibule si monede. Pe teritoriul satului s-a descoperit un tezaur romano-bizantin. Numele „dreniku“, de origine slava, trimite la o istorie veche, de pe vremea trecerii popoarelor migratoare pe teritoriul tarii noastre.

Cu toate acestea, prima atestare documentara a Dranicului este abia de la sfârsitul secolului al XVI-lea, mai exact, din 1590. Domnul Tarii Românesti de la acea vreme, Mihnea voievod, zis Turcitul (1577 – 1583, 1585 – 1591), da la 17 mai un hrisov prin care stabileste mosia jupânesei Maria. Asa cum se obisnuia la inceputul fiecarei domnii, ea ceruse domnitorului sa-i stabileasca prin carte domneasca averea si sa-i intareasca dreptul de proprietate. Se pare ca intre boierii vremii, pamântul respectiv era un bun prilej de sfada: sustineau câtiva ca averile de aici erau „pradalnice“, adica dobândite prin cai ilegale.

Dupa o cercetare minutioasa a tuturor proprietarilor pe mâna carora ajunsese satul de-a lungul timpului, Mihnea voievod decide ca Dranicul ii revenea de drept jupânesei. Astfel, dintr-un sat liber – cum era la jumatatea secolului al XV-lea – si unul boieresc – cum reiese din actele de proprietate ale lungului sir de boieri Craiovesti – Dranicul ajunge sat domnesc. Schimbarea nu este de lunga durata insa, asezarea intrând curând in alcatuirea mosiilor boieresti. Ultimul boier in stapânirea caruia s-au aflat pamânturile Dranicului inainte de colectivizare a fost Mihail.

Eroi si agricultori

Cât priveste oamenii de aici, acestia au fost „rumâni“ harnici si gospodari, care s-au indeletnicit de-a lungul secolelor cu cresterea animalelor si agricultura. Atât de priceputi au fost incât produsele recoltate la Dranic pe vremea fostului regim erau trimise chiar la export. Oameni la locul lor, pasnici, dranicenii nu s-au dat totusi inapoi de la fapte de vitejie, care sa le faca cinste neamurilor si locurilor. Revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, este momentul care marcheaza inceputul participarii locuitorilor la principalele evenimente istorice. Mai târziu, dranicenii au luat parte la tulburarile de la 1848 – 19 voluntari de aici au intrat in tabara lui Magheru. La evenimentele din 1877-1878, Dranicul a avut cinci morti, trei raniti si patru decorati. In 1907, impreuna cu rasculatii din Grindeni, satenii au incendiat conacul mosierului in noaptea de 11 spre 12 martie, dupa care s-au indreptat spre Padea, acolo unde drumul le-a fost oprit de focurile de arma ale jandarmilor si unitatilor militare. Primul razboi mondial a luat 147, iar cel de-al doilea 243 de draniceni.


Bordeiul de ieri si de azi

Pâna in 1830, in sudul si centrul Olteniei – deci si la Dranic – nu au existat case construite deasupra pamântului. Localnicii – plugari in majoritate – traiau in bordeie. Putini isi mai amintesc astazi cum arata o astfel de casa, traditionala pentru zona respectiva. Pe vremea aceea, intrarea in casa se facea prin gârlici. Scara era sapata in pamânt, iar pe ea se cobora pâna la usa care inchidea intrarea in ogeac sau „la vatra“. De aici se putea trece, printr-un celar, in alta incapere – asemanatoare pivnitei de astazi – unde se pastrau putina cu varza, diferite obiecte, porumbul, legumele. Tot de la ogeac – care era asezat in mijlocul locuintei – se ajungea la camera de dormit, denumita popular si „soba“, pentru simplul fapt ca aici exista sursa de caldura a locuintei. Pentru taranii olteni, ogeacul a fost intotdeauna incaperea importanta a casei. Aici era vatra, se gatea. Tot aici se aflau lada cu malai, lavita pentru vedrele cu apa, lucruri de mare trebuinta in bordeiul gospodarului. Zidurile intregii locuintei erau fie din paianta, fie din chirpici, iar acoperisul era de pamânt, asezat cu fata spre sud. Camerele care se aflau de o parte si de alta a ogeacului aveau un mic orificiu rotund sau patrat in care se fixa fereastra.

Cum bine se stie, niciodata casele din Oltenia nu au fost aratoase. Ele pastreaza si astazi aceasta „traditie“, lucru destul de evident la o simpla privire. Dranicul nu incalca nici el aceasta regula: chiar daca bordeiele au disparut pe la inceputul secolului trecut, multe case din 2006 nu sunt deloc departe de acestea. Singura diferenta este ca acum sunt construite deasupra pamântului. O casa din comuna Dranic este impartita astfel: la parter – cotetul porcilor, care comunica atât cu pivnita, cât si cu bucataria; in spate, „casa veche“, locuita de generatia in vârsta; etajul se inalta falnic, impodobit cu ferestre albastre – semn al tinerelor tendinte…



Comenteaza acum

2 Comentarii

  1. o romanca said:

    Sorinuta imi place cum scrii in copilarie prin ani’47-48 am fost la foisor in vizita la cineva of,dar cita saracie era acum imi amintesc oare si acum tot asa o fi ?trebuie sa fac din nou o vizita si acolo .

  2. Luminita Tandareanu said:

    Buna gasit,

    Am citit cu multa placere articolul dumneavoastra din 30 septembrie 2006 : ” Dranicul- satul tipic oltenesc”, apreciindu-i acuratetea si abundenta informatiei…cu exceptia ultimului paragraf.

    Mentinez ca am copilarit destul de mult in aceasta localitate – bunicii mei (materni) fiind originari de acolo, fiind deci foarte familiara si cu istoria si cu traditiile locale.

    Un singur lucru m-a frapat – este adevarat ca locuintele ACTUALE nu sant chiar un lux, dar NU sant compuse asa cum ultimul paragraf din articolul dumneavoastra le descrie ( poate ar exista (!) 1-2 case construite dupa acest tipic, desi in memoria mea nu sant – si va asigur ca am colindat mult prin iubitul sat al bunicilor mei!).
    Nici mama mea – descendenta directa a Dranicului – nu-si aminteste deloc acest tip de case. Am gasit fotografia din ziar o imagine foarte…straina de Dranicul nostru. (Dranic -DOLJ)

    Chiar vara aceasta am fost in vizita si…nici gand sa fii vazut asa ceva…

    As putea chiar face afirmatia ca eu personal as considera foarte ATIPIC acest stil arhitectural atribuit Dranicului…

    Va multumesc pentru timpul petrecut pentru a citii opinia mea, dar m-am simtit datoare sa va scriu… cum se spune…”pour l’amour de la vérité!”…

    Luminita Tandareanu – o “nepoata” fidela Dranicului

Alte stiri

Sumarul ediției de sâmbătă, 30 septembrie 2006

Actualitate

» Starurile autohtone, in productii TV
» Morandi, nominalizat la Premiile MTV Europe 2006
» Liana Stanciu nu mai are timp de film
» Tiesto, ambasadorul mondial al campaniei Dance4Life
» Caravana Best Model, in Craiova
» Diana Dumitrescu si-a dorit o petrecere in pijamale

Local

» Soptiti-i „sex“ ca sa va auda…
» Semne ca are amanta
» Trucuri pentru proaspete mamici
» Ce se poarta in toamna aceasta?
» Alegeti-va rujul potrivit
» Coltul gospodinei
» Orlando Bloom – mereu in criza de timp
» Posesorii de BMW, campioni la sex
» Barbatii – mai creduli ca femeile
» Frizurile sezonului toamna-iarna 2006-2007
» Domnii grizonati nu mai au trecere la doamne
» Alegerea jachetei – o misiune dificila
» Stiri IT&C
» O craioveanca, lansata de Andreea Balan
» Steliana Sima, o olteanca de succes
» Papusile prind viata
» Prichindeii se dau in spectacol
» Cosmarurile Amandei Peet
» Liza Minnelli va juca in „Lege si ordine“
» Kylie Minogue refuza sa poarte peruca
» Mariaj cu dubii pentru Nicole Kidman
» Russell Crowe, „prea batrân“

Sport

» Universitatea de sperante
» Continua seria neagra
» FC Caracal, en fanfare!
» Cursa decisiva in China
» Renault si Ferrari vor motoriza echipele Red Bull si Spyker
» O pista facuta dupa caracterul poporului chinez
» Massa, retrogradat zece locuri pe grila de start
» Alonso este optimist

Magazin

» Personalitatea si amenajarile interioare
» Saxifraga – „ochiul soarecelui“
» Dieta antistres
» Masa de duminica
» HOROSCOP
» Dieta pe timpul sarcinii
» Aveti grija de sanatatea lui!
» Caloriile din farfurie
» Operatia de apendicita are riscuri
» Retete utile in dureri de ficat
» „Parfum“ – despre cautarea perfectiunii
» Razbunare ca-n filme
» Roscate faimoase
» Linda Evangelista si secretele sale de frumusete

Top