Prima sesiune a examenului de bacalaureat din 2006 a stat sub semnul unor controverse. Discutiile s-au iscat in jurul unui subiect din cadrul probei scrise de limba româna sustinuta pe 3 iulie. Se cerea elaborarea unui eseu in care trebuia prezentata conditia intelectualului in societate, prin referire la un roman, apartinând unui autor canonic ( Liviu Rebreanu, Camil Petrescu sau Marin Preda).
Majoritatea candidatilor s-au referit la personajele Ion din romanul cu acelasi nume al lui Liviu Rebreanu, respectiv Ilie Moromete din „Morometii“ lui Marin Preda, personaj numit chiar „taranul filosof“ al literaturii române. Insa, baremul de corectare elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii a cuprins alte personaje: Titu Herdelea („Ion“) si Stefan Gheorghidiu („Ultima noapte de dragoste. Intâia noapte de razboi“).
S-a stârnit un fel de „confuzie generala“, iar Ministerul Educatiei a gasit o solutie de compromis pentru a-i ajuta pe elevii depunctati. Este vorba de punctarea suplimentara pentru corectitudinea gramaticala, lizibilitatea lucrarii.
Situatia creata a venit in contextul altui scandal in care subiectele aceleiasi probe au fost cumparate de un ziarist pe strada.
Si in cea de-a doua sesiune (august-septembrie), la aceeasi proba, cel de-al III-lea subiect a constat in realizarea un eseu structurat de doua-patru pagini in care candidatul trebuia sa prezinte particularitatile discursului in romanul de tip obiectiv / subiectiv, facând referire la o opera studiata. In elaborarea eseului au fost cinci cerinte extrem de clare, asa incât candidatii sa evite orice ambiguitate. In pofida faptului ca exista posibilitatea alegerii oricarui roman studiat in liceu, fireste al unui autor canonic, majoritatea candidatilor n-au facut mare lucru. Unul dintre profesorii evaluatori a spus ca in setul de lucrari care i-au revenit pentru corectare multi au preferat sa scrie un eseu despre romanul „Ion“, de Liviu Rebreanu. Altii au preferat „Morometii“, de Marin Preda etc. De asemenea, profesorul a mai spus ca o treime din lucrarile pe care le-a evaluat au primit note sub 5,00.
Oarecum, subiectul era de asteptat, intrucât multi ani consecutivi, in toate sesiunile de bacalaureat, romanul de tip obiectiv al lui Liviu Rebreanu a fost aproape nelipsit din variantele de subiect elaborate de SNEE din cadrul Ministerului Educatiei.
Pe de alta parte, nu trebuie omis ca marele romancier a murit pe 1 septembrie 1944, traind numai 59 de ani, iar programa scolara a ramas neschimbata.
Mai mult, in Gazeta de Sud, nr. 3328 din 26 ianuarie 2006, am scris despre Liviu Rebreanu, un material, poate mai putin obisnuit, intitulat „Geniul in permanenta descoperire“, care se adresa elevilor, studentilor de la litere si, in special, profesorilor de limba si literatura româna. Astfel, am scris despre Ciclul neincheiat de povestiri „Szamárlétra“ (Scara magareasca), despre „Regénytöredék“ (fragment de roman) si despre alte povestiri scrise in limba maghiara precum „A Hadnagy“ (Sublocotenentul) si „A Föhadnagyür“ (Domnul locotenent), dat fiind faptul ca Liviu Rebreanu a fost scriitor bilingv. Din toate acestea se evidentia vocatia pentru realism a marelui scriitor, chiar daca ele nu figureaza in programa scolara. Intr-o asemenea situatie, prin extrapolare, ar fi fost mult mai simplu pentru oricine sa-si faca o imagine a romanului de tip obiectiv scris de Liviu Rebreanu.
