Arestat si apoi eliberat, asemenea lui Omar Hayssam, alt cetatean de origine araba care isi gasise adapost in Craiova, iordanianul Mahmoud Zureigat, a iesit din tara, desi era dat in consemn la frontiera pentru comiterea unor infractiuni grave. Ultima iesire in public a lui Zureigat a fost prilejuita de rapirea celor trei jurnalisti români, când i-a trimis un SMS unui prosper afacerist arab din Banie.
Mahmoud Zureigat era cercetat pentru savârsirea infractiunilor de fals in inscrisuri oficiale si sub semnatura privata, uz de fals, respectiv inselaciune in forma calificata, riscând o pedeapsa de pâna la 20 de ani inchisoare, dupa cum preciza in 2002 magistratul Victor Nicolcescu, procurorul general al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Craiova. Pe 8 septembrie 2002, Zureigat a si fost arestat pe Aeroportul Otopeni, când se pregatea sa iasa din tara. Acesta a fost cercetat de Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Craiova, politistii considerând ca si-a incendiat o masina cu care transporta medicamente, pentru a incasa banii de asigurare. „Imi aduc aminte de caz, dar nu m-am ocupat eu, pentru ca am venit la Crima Organizata ulterior“, a declarat marti actualul sef al IPJ Dolj, comisar Georgel Enescu.
Mahmoud Zureigat era cunoscut in Craiova drept medic, om de afaceri in domeniile medicamentelor si ingrasamintelor. Conform dosarului penal, Zureigat a fabricat documente „oficiale“ – extrase de carte funciara „eliberate“ de Judecatoria Craiova – din care rezulta ca ferma sa de la Pielesti, ipotecata pentru un imprumut, n-ar fi grevata de nici o sarcina. Garantând cu aceste documente falsificate, a achizitionat de la Nitramonia Fagaras ingrasaminte chimice in valoare de aproximativ sapte miliarde de lei, pe care le-a revândut, „uitând“ sa le mai achite. In 2003, procurorii Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Craiova l-au trimis in judecata, pentru restituire ilegala de TVA, in stare de arest preventiv. Pe parcursul procesului, ca si in cazul lui Omar Hayssam, judecatorii au gasit de cuviinta ca poate fi judecat in libertate si Zureigat. In final acesta a fost condamnat la sase ani de inchisoare, dar a reusit sa paraseasca România, desi era dat in consemn la frontiera.
CFR, pagubit de opt miliarde de lei
Stabilit pentru o buna bucata de vreme la Craiova, româno-iordanianul Mahmoud Zureigat a devenit destul de repede cunoscut in mediul oamenilor de afaceri doljeni, in special dupa ce in 2004 a tras un tun de opt miliarde de lei. In perioada aprilie – mai 2004, CFR a comandat societatii maramuresene Latadina Susca traverse de cale ferata in valoare 14 miliarde de lei. Pentru ca CFR nu a avut bani sa-si achite datoria, a infiintat un circuit de compensare pentru a gasi un debitor care sa onoreze plata marfii livrate de Latadina Susca. Reprezentantii CFR au gasit in acest sens tocmai firma lui Mahmoud Zureigat, Z United Company. Zureigat a primit din partea unui partener de afaceri din zona operatorilor cu produse petroliere marfa in valoare de opt miliarde de lei. Dupa ce ar fi vândut combustibilul, Mahmoud Zureigat trebuia sa achite suma in locul CFR, firmei Latadina Susca. In schimb, iordanianul beneficia, la rândul sau, de o serie de facilitati, iar firma distribuitoare de combustibil scapa de taxa de drum. Zureigat a vândut combustibiliul, insa a pastrat banii pentru sine, fara a-i transfera, conform intelegerii, in contul SC Latadina Susca, care livrase deja traversele catre CFR.
La Centrala Incidentelor de Plata, firma lui Zureigat figureaza cu 25 de cecuri false
Faptele lui Mahmoud Zureigat nu s-au oprit aici, el pregatind deja o „afacere“ ce avea sa-i aduca aproximativ 40 de miliarde de lei. Iordanianul a incheiat un contract pentru derularea unei afaceri cu otel beton, cu societatea ruseasca Mechel Trading, care a livrat marfa si a primit in schimb cecuri fara valoare. Otelul beton a fost vândut de Zureigat si de complicii români, incasând banii cuveniti in baza unor chitante sau prin sistemul postal „on line“. Imediat dupa ce a incheiat si aceasta afacere, Zureigat a disparut fara urma, motiv pentru care a fost dat deja in urmarire internationala. La BNR – Centrala Incidentelor de Plata – firma lui Zureigat figureaza cu 25 de cecuri, in valoare de 40,5 miliarde de lei, care nu au putut fi incasate din lipsa de bani in cont. Potrivit anchetatorilor, Mahmoud Zureigat nu a mai fost de gasit in conditiile in care acesta figura cu un domiciliu fictiv, pe bulevardul General Berthelot, la numarul 50. In Craiova, Zureigat detinea si societatea Zureigat Medical Co. SRL, pe strada Eremia Grigorescu, nr. 16. Numarul de telefon al firmei nu mai este alocat, iar adresa de internet nu mai exista.
SMS de salvare
Ultima oara când numele lui Mahmoud Zureigat a aparut in public a fost momentul legat de rapirea ziaristilor români si de Omar Hayssam. Pe 30 martie 2005, omul de afaceri palestinian Sani Quffa, din Craiova, a primit un SMS din Amman care se referea la ziaristii tinuti ostatici. Mesajul venea din partea lui Mahmoud Zureigat. „Seicu, ajuta-ma si trimite numarul de telefon de la prima tv. Am rezolvat problema ziaristilor“, se preciza in mesajul ramas insa fara urmari. Sani Quffa a declarat marti ca ultima oara când l-a vazut pe Zureigat a fost inainte de a parasi România. „De când s-a auzit ca a iesit, nu l-am mai vazut. Am mai tinut legatura un timp, dar si-a schimbat mai multe numere de telefon si nu am mai putut sa-l contactez. In urma cu câteva zile am vorbit cu fiul lui si mi-a spus ca nici el nu mai stie nimic de Zureigat“, a spus Quffa. In prezent, iordanianul se sustrage cercetarilor, fiind cel mai probabil in Iordania.
Eliberatii, monitorizati la frontiera
Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga, a declarat ca toate persoanele care au trecut prin arest si au fost eliberate vor fi monitorizate de Politia de Frontiera, nu insa si pe teritoriul României. Ministrul a spus ca instanta transmite consemnul de neparasire a tarii, procurorul de caz poate confirma sau infirma daca are sau nu mandat pentru acea persoana data in consemn, iar daca nu exista un asemenea mandat, „legea e lege, trebuie respectata“, adica acela dat in consemn nu poate fi retinut.
