Primarii din localitatile riverane Dunarii, reuniti ieri in cadrul unui grup de lucru cu conducerea Prefecturii Dolj, au dat verdictul: pe lânga refacerea digurilor, autoritatile trebuie sa se gândeasca si la crearea de poldere pentru inundare controlata in caz de urgenta.
In cadrul intâlnirii, la care au participat si reprezentanti ai institutiilor cu competente in luarea unei decizii, primarii celor 20 de localitati din sudul judetului Dolj a trebuit sa opteze pentru una dintre cele trei variante puse la dispozitie de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Prima dintre optiuni, aceea de refacere la cotele initiale a digurilor avariate, a fost agreata de sapte primari, cu mentiunea ca specialistii ar trebui sa aiba in vedere si o suprainaltare a digurilor, nu numai refacerea acestora. Constantin Oclei, primarul orasului Bechet, a declarat ca exista portiuni de dig care necesita o suprainaltare. „Eu sunt pentru varianta refacerii digurilor, insa nu la cotele initiale, ci cu o suprainaltare a lor. Exista portiuni de dig intre Ostroveni si Bechet care trebuie inaltate si cu un metru si jumatate“, a spus Oclei. Parerea a fost impartasita de reprezentantul comunei Cetate, care s-a plâns de faptul ca in fiecare an zeci de hectare de fânete sunt inundate din cauza inaltimii reduse a digurilor.
Varianta favorita a primarilor: refacerea digurilor si crearea de poldere
Majoritatea primarilor prezenti la reuniunea de la Prefectura Dolj au optat insa pentru varianta trei, cea a refacerii digurilor si crearea unor zone in care sa poata fi deversat surplusul de apa in situatii de urgenta, precum cea creata ca urmare a revarsarii Dunarii in luna aprilie.
Unsprezece edili au cazut de acord ca aceasta ar fi cea mai potrivita dintre variante pentru a evita producerea unor dezastre de proportiile celui din luna aprilie. Iulian Silisteanu, primarul comunei Rast, a mentionat ca pânza freatica in zona de sud a judetului va fi mereu ridicata atunci când fluviul va avea un debit mare, fapt care va duce de la sine la crearea unor zone umede.
„Nu sunt de acord cu varianta refacerii digurilor, pentru ca trebuie sa avem in vedere faptul ca atunci când Dunarea va fi iar mare si nivelul pânzei freatice se va ridica, indiferent câte diguri vom avea, zone umede tot vor fi“, a spus Silisteanu.
Singurul care a optat pentru varianta doi, care prevedea pastrarea baltilor create de revarsarea Dunarii, a fost primarul din Dabuleni, Nicolae Dragoi, care a declarat ca aceasta ar fi cea mai buna solutie pentru localitatea sa.
Autoritatile prefera turismul, nu agricultura
Nici specialistii prezenti la intâlnire nu au fost de acord cu o simpla refacere a digurilor avariate de inundatii. Reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului, cei ai Administratiei Nationale pentru Imbunatatiri Funciare, precum si arhitectul-sef al judetului Dolj s-au pronuntat pentru pastrarea in limite normale a indiguirilor din sudul Doljului. Dumitru Cernatescu, arhitectul judetului, a sfatuit primarii sa se gândeasca la alte variante de valorificare a zonei riverane in afara de cea agricola.
„Eu optez pentru varianta trei pentru ca in plus fata de varianta unu asigura realizarea unei zone ude in sudul judetului, refacerea ecosistemelor si reinfiintarea baltilor la Dunare. Nu va mai gânditi numai la porumb si grâu pentru ca, o data cu intrarea in structurile europene, Dunarea va fi ca un bulevard european, pe care vor circula turisti care vor aduce venituri“, a spus Cernatescu.
Acelasi sfat l-a dat si prefectul Nicolae Giugea, care a adaugat ca valorificarea turistica a zonei poate fi mai profitabila decât cea agricola. „O plimbare cu barca poate aduce mai multi bani decât un hectar cultivat cu porumb. Terenul din zona aceea are oricum o productivitate redusa si, o data cu intrarea in Europa, nu vom face fata pe piata cu o productie de 2.000 kg de grâu la hectar. Daca ar fi sa optez pentru o varianta as alege-o pe cea de-a treia pentru ca trebuie sa ne gândim la noi modalitati de a valorifica zona de sud a judetului“, a spus prefectul Giugea.
