Dupa ce statul roman a fost martor la caratul apei in procesul pe care acolitul lui Adrian Mititelu, Gigi Preoteasa, l-a intentat pentru recuperarea unei mari suprafete de pamint intravilan care este in proprietatea publica a statului, s-a facut liniste. Adrian Mititelu, un fel de geniu din Booveni, daca ar fi sa credem ca el este artizanul afacerilor cu pamint, ale caror sfori le trag altii, s-a pus pe tranzactionat intelegeri. Judecatorul Gigi Traistaru, care i-a pus in brate lui Mititelu 44 ha de teren din domeniul public al statului, doar pentru ca i s-a parut ca Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Craiova, care-l are in administrare, nu prea il munceste, ar trebui sa-l cadoriseasca si cu un titlu nobiliar, cum ar fi „Petit de Negoesco“, dupa numele boierului pe care-l mosteneste. Pina cind ne vom adresa lui Mititelu cu „monsieur“ sau „sir“ nu mai este decit un pas din moment ce o primarie de oras, cum este cea de la Craiova, a ajuns sa stea cu mina intinsa cersind la individ, dupa ce a pierdut Lacul Craiovita.
Prin sentinta civila 292 din 13 iulie 2004, judecatorul Gigi Traistaru ii face parte lui Gigi Preoteasa, partenerul de afaceri al lui Adrian Mititelu, de urmatoarele bunuri: teren in suprafata de 52,08 ha situat in Craiova, cartier Craiovita, balta 1 in suprafata de 6,20 ha, teren baltos cu luciu de apa, balta 2 in suprafata de 26,51 ha, teren baltos cu material lemnos fara luciu de apa rezultat prin eroziunea solului in decurs de 50 de ani,17,67 ha de teren liber (fosta fineata) situat imprejurul baltii Craiovita, 1,68 ha de teren liber in apropierea baltii Craiovita, 44 ha de teren situat in intravilanul municipiului Craiova, cartier Cernele (este vorba de terenul aflat in proprietatea publica a statului si in administrarea Statiunii de Cercetare si Productie Pomicola) si masuri reparatorii pentru inca 43 ha de teren situat in intravilanul municipiului Craiova, ocupate de constructiile din cartierele Craiovita Veche si Craiovita Noua, obligind (!?!?) primarul municipiului Craiova sa faca reclamantului oferte de reconstituire prin echivalent corespunzatoare imobilului. Nici daca era mama lui Mititelu, judecatorul nu putea sa aiba atita grija de bietul Mititel sa nu cumva sa ramina omul fara zestre.
De frica sa nu piarda banii Uniunii Europene, Primaria Craiova s-a inteles cu Mititelu
Desi in cererea adresata instantei de Preoteasa se solicitau paminturi care apartin statului, acesta nu a fost interesat sa-si apere proprietatea, Ministerul de Finante nu a fost reprezentat prin jurist, astfel ca pentru terenul care apartinea statului nu s-a facut nici un fel de aparare. Dupa ce s-a vazut cu lacul Craiovita in proprietate, Mititelu s-a lansat in tranzactii cu municipalitatea.
Primaria Craiovei facuse un studiu de fezabilitate pentru reabilitatea zonei si a Lacului Craiovita si miza pe o finantare europeana de cinci milioane de euro. Nemaiavind lacul in proprietate, nu mai putea sa primeasca banii, asa ca a fost usor de convins sa se aseze la masa negocierii cu Mititelu. Asta, dupa ce primaria si-a exercitat dreptul la calea de atac a sentintei la instanta superioara, Curtea de Apel Craiova. Dosarul in care s-a pronuntat sentinta 292 a plecat din Tribunalul Dolj pe 2 septembrie si urma sa se judece apelul la Curtea de Apel, declarat de Primaria Craiova. Cu o zi inainte insa, la notarul de casa al lui Mititelu s-a incheiat contractul de tranzactie nr. 6.638 dintre Preoteasa Gigel, pe de o parte, si Consiliul Local al Municipiului Craiova si primarul municipiului Craiova, pe de alta parte.
Nepotul lui Mititelu, Gigi Preoteasa, in urma semnarii contractului de tranzactie, a renuntat la 37 ha compuse din lacul Craiovita si caile de acces, dar a primit in schimb asigurari de la Primaria Craiova ca ramine proprietar pe 15,93 ha de teren din jurul lacului, pe cele 44 ha din domeniul public al statului si va primi masurile reparatorii in echivalent pentru alte 43 ha de teren intravilan.
Conditia ca aceasta intelegere rusinoasa din partea primariei sa fie valabila era ca municipalitatea sa-si retraga apelul declarat in cauza la Curtea de Apel Craiova.
Primaria s-a tinut de cuvint si la primul termen de la Curtea de Apel, care a fost pe 9 septembrie, partile s-au impacat raminind valabila sentinta pronuntata de Tribunalul Dolj, prin care Mititelu a primit si 44 ha de teren din domeniul public al statului.
Dinel Staicu isi curata prietenii?!
Dupa incheierea tranzactiei cu oamenii lui Mititelu, Primariei Craiova i s-a parut ca a facut o afacere de milioane si la prima vedere asa si pare. Pina pe 17 decembrie 2004, Primaria Craiova va trebui sa depuna un dosar prin care sa convinga institutiile europene sa finanteze proiectul de reabilitare a Lacului Craiovita si a cailor de acces, ca de alt pamint in zona nu mai poate fi vorba din moment ce l-a luat Mititelu.
Una dintre conditiile pentru obtinerea banilor este aceea prin care primaria face dovada ca este proprietara lacului pentru care se solicita finantarea. In toata povestea a intervenit alta firma, SC UNIVERSITATEA CRAIOVA, despre care se stie ca apartine omului de afaceri Dinel Staicu. Societatea a declarat recurs la Inalta Curte de Casatie, iar dosarul cu toate documentele prezentate instantei ramas la Curtea de Apel a plecat pe 9 octombrie la Inalta Curte de Casatie.
Surse din primarie au declarat ca Dinel ar fi declarat recurs, motivind ca si el este posesorul unor contracte de cesiune pentru drepturile litigioase ce decurg din Legea nr.10/2001, drepturi care i-au fost cesionate de mostenitorii lui Negoescu Constantin, aceleasi persoane care le mai vindusera o data nepotului lui Mititelu, in februarie 2004. Dupa cum se stie, termenele de judecata la Inalta Curte de Justitie si Casatie se obtin dupa luni sau ani de asteptari, fapt ce pune Primaria Craiova in imposibilitatea de a demonstra ca este proprietara lacului atit timp cit exista un litigiu nerezolvat. Dinel Staicu, care in decursul proceselor nu a avut calitate procesuala, stie ca nu are sorti de izbinda in acest dosar, dar pina la pronuntarea Inaltei Curti de Justitie si Casatie poate bloca primaria in obtinerea celor cinci milioane de euro.
Acum, dupa ce primaria a fost la cheremul lui Mititelu, este inca o data la cheremul lui Dinel Staicu, care oricind poate sa renunte sau nu la actiunea inaintata. Alta varianta soptita pe culoarele primariei, conform careia Dinel ar fi contestat la Inalta Curte de Justitie si Casatie doar partea cuvenita lui Mititelu, nu si partea care-i revenea primariei dupa tranzactia incheiata, este putin probabila avind in vedere ca Dinel l-a facut de cite ori a vrut de risul orasului pe Mititelu, dar nu l-a lasat niciodata sarac lipit.
Tranzactia lui Mititelu nu este legala atita timp cit nu a fost aprobata de consiliul local
Pentru incheierea tranzactiei, primarul Antonie Solomon, care l-a delegat pe juristul Eugen Titoiu sa semneze in numele lui, avea nevoie de aprobarea consiliului local. Consiliul local a fost parte in proces si nu a fost informat ca trebuie sa renunte la calea legala de atac impotriva unei sentinte nelegale, pentru a se intelege cu Mititelu. Partile se puteau intelege eventual dupa epuizarea cailor de atac care erau la indemina, fiind vorba de instante care isi aveau sediul in Craiova.
Secretarul Primariei Craiova, Nicoleta Miulescu, a spus: „Tranzactia nu a fost trecuta prin consiliul local, dar nu este neaparat nevoie pentru ca e vorba de o tranzactie pentru stingerea unui litigiu in urma caruia CL a avut de cistigat. Tranzactia poate fi trecuta oricind prin CL“.
Nu poate hotari nimeni in numele consiliului ce are sau ce nu are de cistigat. Trebuia informat consiliul si apoi, in functie de decizia acestuia, sa se incheie sau nu tranzactia. Dar la ce aparare a facut in instanta primaria si prefectura era jenant sa li se comunice consilierilor cum au facut de au pierdut zeci de hectare si toata Balta Craiovitei.
