12.8 C
Craiova
joi, 2 mai, 2024
Știri de ultima orăLocalDoua SRL-uri au pus mina pe un sfert din lucrarile finantate de SAPARD

Doua SRL-uri au pus mina pe un sfert din lucrarile finantate de SAPARD

• Valoarea lucrarilor contractate de SC HIRAL EXIM SRL si SC EDVAUR SRL este de 130 de miliarde de lei • Desi au doar 13, respectiv 133 de angajati, cele doua firme trebuie sa lucreze in paralel la cinci proiecte de alimentare cu apa, care au ca termen de finalizare sfirsitul lunii septembrie • In doua dintre proiecte exista intirzieri foarte mari • Oficiul Antifrauda si Anticoruptie a primit doua sesizari privind licitatiile cistigate de cele doua firme gorjene

In judetul Gorj se desfasoara 22 de proiecte finantate prin SAPARD. Lucrarile vizeaza alimentari cu apa, un proiect de canalizare si sapte de modernizare a drumurilor, cu o valoare totala de 615 miliarde de lei. Pentru ca sumele puse in joc sint de ordinul sutelor de miliarde, doar firmele foarte puternice au avut dreptul sa participe la licitatii, una dintre conditii fiind aceea sa fie de un milion de euro cifra de afaceri. Cinci dintre lucrarile din judet au fost cistigate de doua firme gorjene – SC EDVAUR SRL si SC HIRAL EXIM SRL. Acest lucru inseamna ca respectivele firme trebuie sa aiba capacitatea de a desfasura in paralel cinci astfel de lucrari. SC EDVAUR are, conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj, 133 de angajati, iar HIRAL EXIM, doar 13. La trei dintre lucrari, cele doua firme participa in consortiu, urmind sa realizeze alimentarea cu apa in localitatile Schela, Sacelu si Polovragi. SC EDVAUR a cistigat singura licitatiile pentru lucrarile de alimentare din Musetesti si Crasna.

Intirzieri mari la Crasna si Sacelu

Licitatiile efectuate pentru lucrarile de alimentare cu apa au avut loc la sfirsitul anului trecut, dar in unele localitati exista mari intirzieri. La Polovragi, lucrarea a fost realizata in proportie de 75%, iar la Schela si Musetesti, au fost realizate doar 50% dintre obiective. Nu la fel stau lucrurile la Sacelu, unde lucrarea de alimentare cu apa este realizata in proportie de doar 30%. Valoarea proiectului este de 34 de miliarde de lei, iar autoritatile trebuie sa obtina din partea bancii un imprumut de zece miliarde, contributia proprie. „Au fost ceva probleme si sintem putin in intirziere. Au fost contestari la licitatie si am avut verificari de la Corpul de Control al Guvernului si de la Oficiul Antifrauda si Anticoruptie al SAPARD. Nu s-au gasit nereguli, numai ca unul dintre membrii comisiei era incompatibil pentru ca mai aparea si la SAPARD Alba – Iulia. A fost refacuta comisia si s-a tinut din nou licitatia. A cistigat aceeasi firma. O sa recuperam intirzierea“, a spus Danut Rentea, primarul comunei Sacelu. La Crasna, situatia este mult mai grava, pina in prezent realizindu-se doar 15% din lucrarea in valoare de 37 de miliarde de lei. Primarul Iulian Bocse spune ca de vina sint tot cei de la SAPARD, pentru ca au tergiversat demararea lucrarilor din cauza birocratiei.

„Profitul firmei poate ajunge si la 40%“

Sesizarile facute la Agentia SAPARD privind doua dintre licitatiile din Gorj au venit din partea uneia dintre participante, firma MASERATI. Titus Popescu, patronul firmei respective, spune ca neregulile care se fac in astfel de licitatii sint grosolane si acesta este motivul pentru care le-a contestat. MASERATI a participat in consortiu cu alte doua firme din Craiova, PELENDAVA SA si COMIR SRL, la doua dintre licitatii, in comunele Schela si Sacelu. Ambele licitatii au fost cistigate de EDVAUR si HIRAL EXIM. „In localitatea Schela, neregulile au inceput sa apara de cind ne-am dus sa facem recunoasterea in teren. Aveam intilnire cu viceprimarul Serbanescu, coordonatorul de proiect, dar el plecase cu altii in teren. La fata locului am constatat ca proiectul SAPARD se face, de fapt, pe un alt proiect mai vechi, inceput cu doi ani in urma. Eu stiu ca aceia de la SAPARD nu permit acest lucru. De fapt, lucrarea consta in construirea a doua baraje pe un piriu din zona si instalarea a doua statii de tratare. Unul dintre baraje fusese deja facut cu fonduri de la consiliul judetean. De fapt, acolo se puteau trage bani. Se deconta si primul baraj, desi era facut. Oricum, dupa parerea mea, oamenii tot fara apa vor ramine pentru ca vara piriul respectiv seaca. Nu s-a ales varianta cu forarea de puturi pentru acolo nu se pot trage bani“, a spus Titus Popescu. Firma MASERATI a pierdut licitatia din cauza pretului oferit. La licitatia de la Sacelu, lucrarea consta in denisiparea a doua puturi. Desi a avut cel mai mic pret la oferta, MASERATI a pierdut si de aceasta data, pe motiv ca nu au fost indeplinite alte conditii. „S-au legat de tot felul de chichite, inclusiv de scrisul de pe plic. Si aici au fost nereguli pentru ca lipseau file din caietul de sarcini. Desi am avut cel mai mic pret, am pierdut licitatia“, a mai spus Titus Popescu. Acesta a contestat licitatiile la Agentia SAPARD, dar lucrurile au ramas neschimbate. Avind experienta in lucrari in domeniu, Titus Popescu spune ca, in astfel de proiecte, profitul firmei care executa lucrarea este in medie de 30%, putind ajunge si pina la 40%.

„Nu am 13 angajati, ci 19“

Cistigatorii licitatiilor, firmele HIRAL EXIM si EDVAUR, spun ca, desi exista intirzieri, alimentarile cu apa vor fi gata pina la sfirsitul lunii septembrie, conform graficului. „Contestatiile au venit din partea contracandidatilor pentru ca au pierdut. Exista forta necesara pentru finalizare. Lucrarile de sapaturi, de exemplu, le-am facut cu muncitori necalificati, cu detinuti. Firma mea nu are 13 angajati, are 19. EDVAUR este mai puternica“, a spus Alexie Mihaila, reprezentantul firmei HIRAL EXIM. In ceea ce priveste neregulile sesizate la lucrarea de la Schela, acesta spune ca s-a decis ca barajul deja existent sa nu mai fie prins in proiect si se va face alt baraj in amonte pentru ca debitul sa nu fie afectat de seceta. In loc de doua statii de tratare s-a pus numai una. In ceea ce priveste profiturile, reprezentantul HIRAL EXIM spune ca nu are idee cit se cistiga la o astfel de lucrare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS