• In anul 1996, Marcel Constantinescu, singurul om din Romania care si-a construit o statiune turistica pe terenul agricol al unei comune din Dolj, fara nici o aprobare si fara nici un proiect, a auzit de moda ingineriilor financiare si a crezut ca a sosit vremea sa le experimenteze si el • In cei citiva ani care trecusera de la revolutie isi incropise citeva firme ca sa nu-l mai strige lumea pe strada: „Ba, Marcele!“, ci „Domnule Constantinescu!“ si sa poata schimba geanta cu scule cu una „diplomat“ • Avint revolutionar capatase de cind pascuse cele 400 de oi pe care le avea in grija pe paminturile comunei Salcuta si bagase spaima in secretarul primariei comunale, care-i luase oile la gloaba • Secretarul era sa faca atac cerebral de cite stele i se plimbasera pe la ochi si de cite amenintari cu puscaria ii transmisese telefonic prefectul PSD de atunci, respectabil om de afaceri, actual si mic politician care nu si-a schimbat niciodata culoarea • Dupa ce a pascut oile pe cimpurile de la „Ripa Rosie“ din comuna Salcuta, judetul Dolj, s-a rasucit pe calciie si a stabilit ca pe o portiune de cit vezi cu ochii va ridica din nimic o ditamai statiune turistica, in care si in ziua de azi oameni cu greutate isi odihnesc constiintele la un pahar de vorba
Prin divizarea in anul 1991 a Trustului General de Antrepriza Constructii Montaj Dolj a aparut SC Grup Instalatii SA (GISA), care in 1996 a fost scoasa la privatizare. 40% din pachetul de actiuni al SC Grup Instalatii SA a fost cumparat de SC COMABI CONSTRUCT SRL, ai carei actionari principali erau Marin (Marcel) Constantinescu, Georgeta Stan, Grigore Enculescu si Radu Bizu Bora. Constantinescu a continuat sa cumpere actiuni de la salariatii unitatii, astfel incit a devenit actionar principal. Cind a fost preluata unitatea prin cumparare de la FPS existau contracte in derulare, unele chiar in Portul Constanta, lucrari luate in subantrepriza de la societatea IUS Brasov. Pentru ca Marcel nu era fraier sa plateasca statului pretul pe care-l acceptase pentru GISA, a achitat numai prima rata din pret, restul de 12 rate facindu-le uitate si el, si FPS. In mod normal, ar fi trebuit sa i se rezilieze contractul de vinzare-cumparare, lucru care nu s-a intimplat decit dupa trei ani. Marcel Constantinescu a inceput sa devalizeze unitatea pe care el credea ca este stapin, salariatii au inceput sa fie nemultumiti, iar el n-a mai platit nici macar creditele luate de la banci. In anul 1999, BRD – filiala Dolj a cerut reorganizarea judiciara, pe care a obtinut-o la inceputul anului 2000. Pentru ca administratorul, care era Constantinescu, nu a prezentat nici un plan de reorganizare si a refuzat sa colaboreze cu administratorul judiciar, la sfirsitul anului 2000 s-a dispus intrarea in faliment, s-a numit lichidator judiciar si li s-a ridicat fostilor administratori dreptul de administrare a societatii.
Constantinescu nu stie pina unde ii tin proprietatile
Dupa declansarea falimentului, unii creditori s-au inscris la masa credala pentru suma de aproximativ 12 miliarde de lei. DGFP Dolj, dupa un control efectuat in anul 1999 si in urma caruia s-a consemnat un debit de aproximativ un miliard de lei, s-a inscris cu suma de 2,1 miliarde de lei, care reprezinta debite, dobinzi si penalitati. In mod normal, lichidatorul ar trebui sa vinda bunurile de la GISA in asa fel incit creditorii sa se poata indestula la masa credala. Numai ca la GISA n-a mai ramas mare lucru de vindut pentru ca Marcel Constantinescu a avut grija sa instraineze tot ce se putea instraina, chiar daca nici o lege din lume nu-i dadea acest drept.
Latifundiarul de Ripa Rosie, Marcel Constantinescu, a vindut bunurile de la GISA societatii BEAUTY LAND COM SRL, al carei actionar unic este. Din evidentele de Carte Funciara ale Judecatoriei Craiova nu reiese ca ar fi fost transferate bunuri imobile din proprietatea GISA. Cu toate acestea, transferurile au fost facute fara contracte de vinzare-cumparare, pe baza unor facturi. Intr-un chitantier cu 50 de chitante, opt constructii de la GISA au fost vindute de trei ori de firma BEAUTY LAND SRL. Nici una dintre cele trei facturi nu a fost anulata inainte de a fi emisa urmatoarea, iar cumparatoarea s-a inregistrat cu aceste bunuri, asa cum reiese dintr-o adresa a Serviciului Taxe si Impozite al Primariei Craiova. Sediul GISA din cartierul craiovean Brazda lui Novac a fost vindut, de asemenea, unei alte societati a lui Marcel Constantinescu, SC GEMACON SRL. Tot ce s-a instrainat, sub orice forma, dupa anul 2000, cind s-a ridicat dreptul de administrare, este ilegal si constituie infractiune. Imobilele au fost vindute sau transferate ilegal deoarece, la data cind s-a comis fapta, erau ipotecate la BRD – sucursala Dolj.
Imobilele cu pricina au fost inchiriate de BEAUTY altor firme, pentru care in doi ani a incasat trei miliarde de lei.
Dupa ce a pascut oile la Salcuta, Constantinescu executa lucrari in Zona Libera Constanta
In anul 1998, SC IUS Brasov a incheiat cu GISA un contract de executie pentru lotul J1 din incinta 1A a Zonei Libere Constanta. Dupa o luna, GISA, prin directorul Enculescu Grigore, a cedat o parte din lucrari catre SC GEMACON SRL, reprezentata de Marcel Constantinescu. La inceputul anului 1999, IUS Brasov recunoaste ca subantreprenor pe GEMACON. Pe 8 iunie 2000, intre IUS Brasov si GISA s-a incheiat un act aditional, prin care se reglementau termenii lucrarii angajate in Zona Libera. Actele au fost semnate de Marcel Constantinescu si ca reprezentant al GISA, si al subantreprenorului GEMACON. Lucrarile au fost executate cu mijloacele si tehnica GISA, situatiile de lucrari acceptate si facturate au fost introduse in compensare, iar sumele de bani si marfurile date in contrapartida de SC IUS Brasov au fost platite, respectiv facturate, catre GEMACON si COMABI CONSTRUCT, ambele apartinind lui Marcel Constantinescu. COMABI a fost introdusa in lantul compensarilor in cadrul contractului cu IUS Brasov fara contract de subantrepriza si fara ca in protocoalele de compensare sa fie inscrise facturile dintre ea si GISA, care erau supuse compensarii. Sa nu uitam ca, potrivit Legii 84/1992, lucrarile executate in Zona Libera Constanta beneficiau de facilitati fiscale, respectiv scutire TVA si scutire pe impozitul pe profit. Valoarea contractului in Zona Libera a fost foarte mare, fapt pentru care nu se explica de ce Constantinescu nu a mai vrut sa achite creditul de la banca si aproape ca a cersit falimentul. In timp ce GISA intra in faliment, celelalte doua societati-GEMACON si COMABI-realizau venituri mari si beneficiau de facilitati fiscale. Directionarea profitului catre firmele la care Constantinescu era interesat seamana cu EVAZIUNEA fiscala, fapta pentru care exista pedeapsa in Codul Penal.
Constantinescu se poate reintoarce linistit la pascutul oilor: unele fapte penale s-au prescris in timp ce la dosarul lui penal se cerceteaza de doi ani
Impotriva lui Marcel Constantinescu si a presupuselor sale infractiuni au fost depuse mai multe plingeri penale, care au facut obiectul dosarului 1027/P/2000. De doi ani, dosarul acesta se umple de praf in sertarele organelor de cercetare ale statului, in timp ce bietul Marcel sta cu bagajul la usa, de teama procurorilor, care cindva s-ar putea sa-l gaseasca vinovat. Din noiembrie 2002 si pina in 5 iunie 2003, dosarul a stat la Departamentul Economic din cadrul Politiei Municipale, dupa care a fost returnat Parchetului, cu propunerea de neincepere a urmaririi penale. Intre timp, seful economicului de la municipiu a fost promovat la judet si se lupta si acolo cu combaterea crimei organizate. In luna iulie 2003, dosarul a plecat de la Parchetul de pe linga Tribunalul Dolj inapoi la politie, de data aceasta judeteana, pentru completarea cercetarilor. Dosarul a revenit la Parchet, unde procurorul a dispus inceperea urmaririi penale, lucru care se mai face si in ziua de azi. Tergiversarea acestui dosar care se plimba intre Parchet si politie ii da mari emotii lui Marcel Constantinescu, care, ca orice cetatean, ar prefera ca, oricit de rea ar fi situatia, macar sa fie clara!
