Putini craioveni stiu ca in orasul lor exista o firma care ofera „afaceri la cheie“. Jan Galcescu, inginer cercetator specializat in calculatoare si automatica, este unul dintre cei putini care constientizeaza ca viitorul si bunastarea romanilor isi afla cheia nu in „rostogolirea“ bisnitareasca a unui produs de la producator la consumator, ci in productie, initiativa si, nu in ultimul rind, in pasiune. Asa a aparut firma EPSICOM, pornita de la ideea de a sprijini initiativele tinerilor, a le materializa ideile si a le valorifica potentialul intelectual inca de pe bancile facultatii. Jan Galcescu este si inventatorul primului dispozitiv din lume care colecteaza veninul de la albine. Un aparat care deschide perspective atragatoare pentru apicultorii din Romania, avind in vedere ca un gram de venin costa peste granita 100 de dolari.
Dispozitivul care goleste punga cu venin a albinei fara a duce la moartea acesteia este poate una dintre cele mai mari realizari ale firmei lui Jan Galcescu, a carei activitate este in proportie de 30% axata pe cercetare. Dispozitivul stimuleaza albina, iar aceasta inteapa o bucata de gem acoperita cu o folie de cauciuc foarte subtire, eliberind veninul din punga colectoare. Substantele volatile se evapora, iar veninul cristalizat ramine astfel pe folie. Chiar daca produsul nu este inca brevetat, inventatorul a primit numeroase oferte din partea francezilor si a nemtilor.
„Este a treia varianta a produsului si ultima, cea mai performanta. De aici inainte nu stim ce s-ar mai putea face. Aparatul are cicluri automate de programare. Se programeaza ziua, se porneste si se opreste singur. Are forme de unda optima, care nu agreseaza stupii, iar aparatul este adaptabil pentru orice tip de familie de albine“.
Firma lui Jan Galcescu isi rezerva dreptul de a-si selecta clientii. Numai apicultorii cu experienta pot intra in posesia unui astfel de aparat intrucit „cei avizi de bani, care nu stiu nimic despre stupi si albine, pot face mai mult rau decit bine“.
120 de dolari aparatul, 100 de dolari gramul de venin
Pentru a-si promova si testa produsul in acelasi timp, primele douazeci de aparate au fost distribuite gratuit apicultorilor. „Erau foarte reticenti, nu credeau ca poate exista asa ceva. Au fost insa multumiti dupa ce le-au testat“, spune Jan Galcescu.
O data cu achizitionarea aparatului, apicultorii vor primi si instructiuni precise despre modul de folosire si „ponturile“ pentru obtinerea unui venin de calitate. Deloc dificila, dar laborioasa si presupunind multa rabdare, indeminare si atentie, procedura de colectare a veninului cere medii speciale si spatii de depozitare adecvate. Eforturile sint insa pe deplin rasplatite, avind in vedere ca pretul un gram de venin la export este de 100 de dolari. Importanta este deci incercarea comercializarii peste hotare, fabricile de medicamente din tara fiind mai putin interesante, in conditiile in care importurile in domeniu iau amploare.
„Purtam discutii cu persoane direct interesate pentru infiintarea unei banci de venin unde fiecare apicultor sa isi vinda cantitatea de venin“, spune Jan Galcescu.
Aparatul costa in jur de 120 de dolari, cu TVA inclus, iar inventatorul spune ca pretul este foarte mic in comparatie cu munca depusa pentru fabricarea dispozitivului, iar amortizarea cheltuielilor se face intr-un timp foarte scurt.
Prea putini studenti au curajul sa demareze o afacere pe cont propriu
Aparatul de colectat veninul este doar una dintre afacerile la cheie puse la dispozitie de EPSICOM.
„Detinem singura linie de prototipuri intre Bucuresti si Timisoara. Sintem receptivi la orice propunere si dam posibilitatea oamenilor cu idei sa isi testeze produsele pe piata, pe riscul nostru. Ei vin cu ideea, noi producem si vedem cum merge. De asemenea, furnizam proiecte si placi pe care se monteaza componentele, pentru studentii care vor sa lucreze acasa si atunci cind termina facultatea sa aiba deja pusa pe picioare o mica afacere proprie. Contam foarte mult pe o colaborare a Inspectoratului Scolar si a cadrelor didactice din Universitate, care trebuie sa indemne studentii la cercetare. Trebuie sa producem, nu sa importam de la altii. Sa nu lasam pe altii sa ne speculeze potentialul economic si uman! De aceea sintem atit de saraci. In Oltenia, banii nu circula cum ar trebui“.
Chiar daca Jan Galcescu are o companie cu o cifra de afaceri de un miliard de lei anual, el este destul de dezamagit de lipsa de implicare a tinerilor si de refuzul lor de a-si intemeia o afacere proprie, bazata pe productie. Poate ca tocmai de aceea aparatul de colectat veninul s-a bucurat de un asa mare succes. Pentru ca ideea realizarii dispozitivului Jan Gilcescu a pornit de la „visul romanului, in care altcineva (in acest caz, albina) munceste, si el culege roadele“.
