Desi este situat la o aruncatura de bat de orasul Craiova, satul Faget pare rupt de lume si uitat de Dumnezeu. In ultimii zece ani s-au nascut doar doi copii in sat. Majoritatea localnicilor sint oameni trecuti de 60 de ani si, indiferent de vreme, sint nevoiti sa mearga opt kilometri pe jos pina in cea mai apropiata comuna, Breasta, pentru aprovizionarea cu cele necesare traiului zilnic. Drumul de legatura abia a fost pietruit, insa mijloc de transport in comun nu exista. Scoala, de asemenea, nu exista, iar biserica se deschide de Pasti, de Craciun sau cind mai moare cineva.
Satul Faget, din comuna Breasta, s-a dezvoltat pe fundul unei vai si pe vremea renumitului chiabur Argetoianu. Satului i se mai spune si Constanta, dupa fata cea mare a lui Argetoianu. Pe vremea boierului, localnicii o duceau foarte bine, gospodariile erau pline de animale, cimpurile erau muncite, iar hambarele erau pline de bucate. In anii comunismului insa, tot ce era bun in sat s-a dus de ripa. Acum, din loc in loc sint case parasite sau doar ruine care stau marturie ca, in urma cu zeci de ani, aici au fost mai mult de 21 de case, cite sint in prezent. Pe linga pensiile de mizerie pe care localnicii le primesc de la CAP, singura sursa de venit ramine pamintul. Cine se zbate sa isi cultive pamintul are iarna piine sau mamaliga. Cine nu, moare cu zile pentru ca nu are cui cere o mina de ajutor.
„Aici, fiecare este pentru el. Traiul este asa de aspru, incit nu prea poti sa dai si la altu’“, povesteste Ion Balica, de 69 de ani, care locuieste chiar la intrarea in sat, intr-o camaruta din chirpici, fara curent electric. Batrinii care nu mai au pe nimeni se tem ca satul lor va disparea.
Copiii se nasc acasa
Din pricina drumurilor desfundate, cu greu se poate ajunge cu masina in sat. Vehiculul de baza care poate circula fara probleme ramine caruta trasa de cai sau de boi. Depinde de bugetul posesorului.
Nici macar ambulantele nu pot ajunge in Faget. Satenii spun ca in vagauna lor nu a intrat niciodata o salvare si ca mai toti copiii s-au nascut acasa, asistati de o moasa comunala. Maria Cretu are trei copii si pe toti i-a nascut acasa. „Pe ultimul l-am nascut in caruta. Era iarna si n-a putut veni salvarea. Si pina au inhamat calul la caruta, eu am si nascut. M-am dus la dispensar dupa vreo saptamina, cind s-a mai desfundat drumul“, povesteste femeia.
Biserica din sat este inchisa aproape tot anul, sustin localnicii. Usile se deschid pentru credinciosi cu prilejul sarbatorilor importante din calendarul ortodox, cind moare, se casatoreste sau se naste cineva. In ultimii ani s-au oficiat mai multe sluje de inmormintare decit de botez sau cununie. Cladirea bisericii este degradata si putin mai lipseste sa nu se prabuseasca. „Daca intram toti satenii in biserica, pica pe noi. E plina de crapaturi si abia se mai tine“, a spus Ion Balica. Responsabilitatea repararii apartine Mitropoliei Olteniei, insa primarul comunei sustine ca anul viitor se vor aloca fonduri de la bugetul local pentru reparatii.
Scoala a fost rasa de pe fata pamintului
Scoala din Faget, o cladire destul de veche, s-a prabusit in urma cu citiva ani. Nimeni nu si-a dat silinta sa o repare deoarece in sat nu prea mai sint copii de virsta scolara. Iar cei care sint si vor totusi sa invete carte merg la Scoala din Breasta. Anul acesta, un singur copil din Faget mai merge la scoala. Este baiatul familiei Duta, elev in clasa a V-a.
„Sta in gazda la o ruda din Breasta. Nu il pot lasa pe copil sa faca 16 kilometri dus-intors pina la scoala. Drumul e prea lung, trece pe linga o padure si se pot intimpla multe“, sustine Aurelia Duta.
Cei cinci minori din sat fie sint prea mici, fie au abandonat scoala. Depre existenta unei gradinite nici nu poate fi vorba. Copiii din Faget stiu ce este aceea gradinita doar din povestirile altora.
Satul Faget nu-i o prioritate pentru primar
Pe vremea comunistilor, satul Faget trebuia sa fie ras de pe fata pamintului. De aceea, drumurile nu au fost niciodata asfaltate sau macar pietruite, iar satul nu a fost electrificat pina dupa revolutie. „Abia acum am reusit sa pietruim drumul de legatura dintre Breasta si Faget. Ne-a costat sapte miliarde de lei si fondurile le-am primit de la MLPAT“, a spus Marin Marcu, primarul din Bresta.
Piatra s-a pus numai pina la intrarea in sat, iar bani mai sint doar pentru pietruire pina in mijlocul satului. „Alte investitii nu mai facem deoarece nu se justifica. Avem drumuri mai importante in comuna de pietruit decit ulitele din Faget“.
Speriati de traiul scump de la oras, unii dintre cei plecati din Faget indraznesc sa se intoarca acasa si sa-si refaca gospodarile abandonate. Numarul acestora este insa destul de mic. In prezent, in sat mai sint doar 43 de locuitori.
