Ministerul Justitiei sustine ca raportul OSI nu este de actualitate
Raportul de monitorizare a coruptiei si politicii de combatere a acesteia in Romania, lansat ieri de Open Society Institute (OSI), avertizeaza ca Romania este printre cele mai corupte tari candidate la UE. Potrivit raportului, sistemul politic este mai degraba o sursa de coruptie decit o solutie pentru eradicarea acestui flagel. Conform documentului, coruptia este „endemica, daca nu chiar sistematica“, in multe sectoare ale vietii publice. In principal, imunitatea cvasitotala a parlamentarilor, combinata cu absenta unor prevederi privind conflictul de interese transforma Parlamentul intr-un refugiu pentru potentialii criminali, care platesc pentru ca partidele politice sa ii includa pe lista de candidati. „Pina cind nu se va intreprinde ceva pentru a remedia aceasta situatie, nu se vor face decit prea putine pentru a combate cele mai acute forme de coruptie din Romania“, declara editorul raportului, Quentin Reed. Acest fapt, combinat cu perceptiile privind coruptia pe scara larga in sistemul justitiei, duce la o impresie generalizata asupra Romaniei ca fiind o tara unde guverneaza mai degraba interesele ascunse decit principiile statului de drept. Puterile discretionare ale ramurii executive asupra bugetelor si cheltuielilor institutiilor publice si asupra sistemului de taxe incurajeaza coruptia. Administratia publica este destabilizata de mita si de retelele clientelare si de influenta, ambele prezente la toate nivelurile. Finantarea partidelor politice este neclara, slab controlata, si aproape sigur foarte corupta. Cetatenii percep sistemul sanitar ca fiind cel mai afectat de coruptie, se arata in raport.
Raportul realizat de Institutul pentru o Societate Deschisa este, de fapt, o inlantuire de acuzatii dure, iar informatiile cuprinse in document nu sint conforme cu realitatea, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, Simona Teodoriu, secretar de stat din Ministerul Justitiei.
Institutul pentru o Societate Deschisa a monitorizat sistemul judiciar din zece tari din Europa centrala si rasariteana candidate la Uniunea Europeana, realizind un raport transmis recent Comisiei Europene.
Raportul releva ca opinia publica nu are incredere in sistemul juridic. „Guvernul, parlamentul si societatea in ansamblu trebuie sa sprijine reformarea structurii interne a sistemului juridic si relatiile sale cu restul institutiilor statului“, se arata in document.
Potrivit OSI, in Romania, Ministerul Justitiei continua sa exercite „o inutila si centralizata autoritate asupra Curtilor, intervenind in selectarea, promovarea si evaluarea judecatorilor, punindu-se problema unei potentiale imixtiuni politice“.
Posibilitiatea ca politicienii si inaltii demnitari sa fie numiti judecatori fara a trece examenele standard determina o estompare a principiului separarii puterilor, precum si o inlocuire a profesionalismului cu favoritismul politic, se mai arata in raport.
„Nu se intelege sau nu se doreste a se intelege ca magistratii, chiar daca sint una dintre cele trei puteri in stat, nu alcatuiesc o entitate statala“, a adaugat secretarul de stat. Continua autoritate administrativa a Ministerului de Justitie, puterea procurorului general de a solutiona recursurile extraordinare, structura Consilului Superior al Magistraturii si jurisdictia comuna a judecatorilor si magistratilor sint citeva dintre problemele ridicate de OSI in raport.
„Sistemul juridic e administrat in primul rind de Ministerul Justitiei, intr-un sistem foarte centralizat si ierarhic, care descurajeaza dezvoltarea unui sistem independent si profesionist. Imixtiunea Ministerului Justitiei si a magistratilor superiori in evaluarea performantelor judecatorilor ameninta independenta acestora“, se arata in raport.
Secretarul de stat Teodoroiu sustine ca teoria separatiei si echilibrului puterilor in stat, rolul si functiile procurorului si ale Ministerului Public sint tratate superficial, ceea ce conduce „la un ton general suficient si inchizitorial si la concluzii negative“.
Totodata, autorii raportului apreciaza ca programele de instruire trebuie imbunatatite. „Proasta finantare a curtilor e endemica. Desi s-a inregistrat un oarecare progres, autonomia administrativa a curtilor este limitata de restrictiile privind participarea judecatorilor la stabilirea bugetului. In majoritatea tarilor candidate, sistemul juridic e subfinantat, in special in Letonia, Lituania, Romania, ceea ce duce la investitii reduse, standarde profesionale scazute si la infrastructura veche. (…) Sistemul arhaic din Romania de a scrie registrele de mina si procesele din Lituania (…) au nevoie sa fie imbunatatite si modernizate. In timp, proasta finantare submineaza independenta judiciara“, se arata in raportul OSI.
Pe de alta parte, sustine raportul, Institutul National al Magistraturii depinde in mare masura de Ministerul de Justitiei, primind putine fonduri pentru bugetul si administrarea sa.
De asemenea, OSI apreciaza ca procesului de redactare al unei noi Legi a juridicului ii lipseste transparenta si ca parlamentul n-ar dori clarificarea acestui aspect.
Potrivit oficialului Ministerului Justitiei, autoarele raportului – Monica Macovei si Ioana Cornescu – uita ca magistratii trebuie supusi unei politici coerente de resurse umane, „in raport de necesitatile evaluate la nivel national si cu posibilitatile de finantare de la un an la altul“.
„Politica de resure umane si de gestiune a resurselor economice ale justitiei prin excluderea totala a Ministerului Justitiei este o utopie pe cit de superflua, pe atit de periculoasa in ideea pe care incearca din nou sa o acrediteze: ca justitia poate functiona deasupra si in afara celorlalte puteri in stat“, a mai spus Teodoroiu. Raportul releva ca aderarea la UE a generat o noua faza in reforma juridica a statelor candidate, al carei impact a fost totusi limitat de lipsa unei abordari multilaterale.
Tarile candidate trebuie sa mai caute inca echilibrul intre independenta si raspunderea judecatoreasca. In Bulgaria, Cehia, Letonia si Romania, executivul continua sa exercite o influenta asupra administrarii sistemului judiciar si a carierelor judecatorilor. In Ungaria si Lituania, din contra, curtile au autonomie extinsa si risca sa nu mai poata fi facute raspunzatoare, sustin autorii raportului. De asemenea, raportul atrage atentia ca in nici un stat candidat nu s-a dezvoltat un mecanism care sa cuprinda reclamatiile cetatenilor.
Totodata, raportul arata ca presedintii curtilor – care au si importante functii manageriale – nu beneficiaza de pregatire manageriala in nici una din tarile candidate.
„Judecatorii sint supraincarcati cu sarcini care nu au in vedere sistemul juridic – cum ar fi supervizarea inregistrarilor – si nu isi pot indeplini cum trebuie sarcinile juridice. Din punct de vedere al calitatii si al cantitatii, personalul curtilor e insuficient. Situatia e grava in Cehia, Letonia si Romania“, se arata in raport.
Ministerul Justitiei afirma ca, deloc intimplator, cu doua zile inaintea Summit-ului de la Copenhaga, Fundatia Soros-Institutul pentru o Societate Deschisa da publicitatii raportul, a carei mare problema este „lipsa de actualitate“.
Secretarul de stat Teodoroiu sustine ca, in ultima perioada, a fost redactata strategia reformei sistemului judiciar, in baza careia va putea fi promovate proiectele de legi alocate resurselor financiare, consolidate strategiei de pregatire profesionala.
Totodata, Teodoroiu a recunoscut faptul ca nu a oferit OSI oportunitatea redactarii legii de organizare judecatoreasca, ea fiind atribuita chiar magistratilor romani prin distribuirea proiectului catre Curtile de apel si incorporarea propunerilor, dar si prin considerarea experientei statelor cu traditie democratica in materie.
„Pentru a le asigura o independenta reala, magistratii trebuie sa fie lasati sa lucreze in liniste, iar orice fel de presiune, interna sau externa, indiferent de natura sau caile prin care se exercita, nu este decit profund daunatoare“, a conchis Simona Teodoroiu.
