In Romania ar trebui sa fie intocmite „calendare pentru imbolnavit“. Din pacate, nu este o gluma, ci tristul adevar, dovedit pe suferinta celor bolnavi. Iar situatia este cu atit mai strigatoare la cer cu cit cei mai multi dintre ei sint pensionari, oameni care dupa o viata de munca nu doresc decit liniste sufleteasca si putin respect.
Un astfel de calendar ar trebui sa cuprinda zilele saptaminii si perioada anului sau a lunii in care iti poti permite sa te imbolnavesti…. Fara teama ca vei fi ignorat de cei care ar trebui sa te ajute sau, mai mult, fara a ajunge in postura jenanta de a fi pasat dintr-o parte in alta, ca un colet, numai din cauza faptului ca cineva e prea plictisit, sau il doare in… cot, sau nu te inscrii „in grafic“. Aproape ca nici nu ar mai conta ca, in respectivul calendar, zilele in care exista probabilitatea sa fii tratat nu bine, ci cit de cit uman ar fi numarate pe degete! Certitudinea ca macar doua, trei zile pe saptamina, bolnav fiind, nu vei fi purtat pe drumuri si umilit ar insemna enorm pentru cei care au nevoie sa le fie alinate durerile firesti care insotesc batrinetea. Trist este ca de cele mai multe ori o vorba buna si un gest omenesc ar rezolva mai mult decit orice tratament medical.
Sa nu te imbolnavesti niciodata pe la mijlocul sau spre sfirsitul lunii! Cam asa ar suna o prima regula probata de multe ori de catre batrini. Explicatia este simpla: plafonul farmaciilor pentru retele compensate este epuizat inca din primele zile ale lunii. Prin urmare, ori bagi mina in buzunar, ori iti faci casa depozit si te aprovizionezi preventiv cu medicamente de toate felurile, pentru toate bolile. Este adevarat ca pentru asta trebuie sa fii cel putin… vizionar. Sa prevezi natura bolii care te pindeste dupa colt ar fi ideal!
Abilitatile paranormale s-ar fi dovedit utile si in cazul lui Gheorghe Chiper, de 75 de ani, care nu a fost internat pentru ca nu avea trimitere de la medicul de familie. Nimic neobisnuit pina aici, numai ca medicii de la Spitalul de Urgenta din Craiova cereau aceasta trimitere la ora sapte dimineata, in zi de simbata, dupa ce batrinul pierduse in noaptea precedenta peste un litru de singe. De unde reiese alta regula de baza: sa nu te imbolnavesti niciodata in zi de week-end…
„Ce sa facem, sa luam trimiteri de la medic pentru toate organele din corp, preventiv?“
Sotia batrinului povesteste ingrozita despre noaptea de cosmar:
„Vineri seara, la ora 1.00, i s-a spart un vas de singe la picior. A venit salvarea si l-a luat. Dimineata, pe la sase si jumatate, m-au sunat sa vin sa-l iau, ca nu are trimitere de la medicul de familie. Mi l-au dat acasa asa, bolnav, dupa ce pierduse atita singe si cu tensiunea sase cu opt. Vineri, simbata si duminica, medicul de familie nu are program, de unde sa-l gasesc eu? De ce nu l-au internat conditionat: daca in doua, trei zile nu aduceam adeverinta, plateam spitalizarea! Prefera sa arunce omul in strada! Ce sa facem, sa luam trimiteri de la medic pentru toate organele din corp, preventiv?
Luni dimineata ne-am dus iar la policlinica, sa-l interneze. Au inceput sa ne paseze de la un medic la altul si fiecare ridica din umeri. Sotul meu s-a enervat si i-a rugat sa nu-si mai bata joc de el, ca poate ia pe vreunul in brate si ii piriie oasele! Nu le cerem acestor medici sa aiba frica, dar sa aiba macar mila aia de doctor in fata omului bolnav, ca doar de-aia au facut pactul cu Hipocrat! Nu vreau sa-mi tina sotul in puf si sa-i dea trei feluri de mincare, ca am eu grija de el cit e in spital. Dar sa stiu macar ca are ingrijire medicala calificata! Iata unde am ajuns dupa o viata de munca! Nu ne-a mai ramas decit sa ne punem singuri degetul pe rana si sa murim…“, plinge femeia de 70 de ani, ajunsa la capatul puterilor.
Dupa un moment de tacere, Maria Chiper adauga cu inversunare:
„…Si n-as fi ajuns sa ma pling, dar acum doi ani, o doctora de la cardiologie l-a luat din pat pe motiv ca este deja ocupat, l-a pus pe palier si l-a lasat acolo pina dimineata, ca pe un ciine. In tot acest timp, patul a ramas gol. Pe femeia aia n-o s-o iert niciodata! Astia se mai pot numi oameni?! Pina cind sa mai induram?…“.
In legatura cu astfel de cazuri, Constantin Ecobici, directorul Directiei de Sanatate Publica, este de parere ca orice nemultumire a pacientilor trebuie sa ajunga la forurile competente:
„Nu pot sa judec cele intimplate fara sa stiu amanunte si numele medicilor. Daca batrinul a fost consemnat la garda ca urgenta, atunci trebuia internat trei zile, chiar daca nu isi dovedea calitatea de asigurat. Daca nu a fost considerata insa urgenta, intr-adevar trebuia sa prezinte trimitere de la medicul de familie, pentru ca altfel cheltuielile cu spitalizarea se imputa spitalului. Oricum, ar trebui ca oamenii sa isi asume responsabilitatea acuzelor pe care le fac si sa ne spuna numele medicilor, iar cazurile vor fi discutate in cadrul Colegiului Medicilor“.
