8.9 C
Craiova
duminică, 25 septembrie, 2022
Știri de ultima orăBani & AfaceriInflaţia, guvernanţii şi ghinionul

Inflaţia, guvernanţii şi ghinionul

Analiştii se întrec în prognoze şi radiografii ale situaţiei economice globale. Previziunile sunt, însă, dependente de scenarii maiu degrabă incontrolabile care pot conduce către rezultate foarte diferite. Cel mai înţelept şi autentic lucru pe care l-am citit despre evoluţia economică a lumii în lumina acestui ingrat 2022 a fost că, de fapt, nimeni nu poate şti ce se va întâmpla. Factorii de influenţă nu pot fi domesticiţi de niciun specialist şi de niciun instrument de control în măsura în care ne-am dori-o. Avem de luptat cu doi duşmani redutabili. Unul este timpul, care nu stă la discuţii şi nu e deloc generos. Aşadar, reacţiile la orice s-ar întâmpla trebuie să vină rapid. Celălalt este incertitudinea. De aceea, previziunile ar trebui să includă cât mai multe variabile şi să ofere cât mai multe scenarii de acţiune.

2022 trebuia să fie gura de oxigen a economiei globale şi un restart după anii de pandemie. În schimb, a însemnat un cutremur al unei tectonici deja sensibilizate. Criza preţurilor la energie, care începuse să mijească ochii înainte de începerea războiului din Ucraina, a devenit peste noapte un inamic monstruos.

Destabilizarea geopolitică a condus la problemele în lanţurile de aprovizionare. Inflaţia a atins cote alarmante. Cu toate astea, încă e prea multă linişte. Să fie doar liniştea dinaintea furtunii sau viitorul nu sună atât de cumplit?
Oricum ar fi, răspunsurile guvernanţilor autohtoni la unda de şoc mondială sunt la fel de inadecvate precum alăturarea dintre numele acestora şi funcţia pe care o ocupă. Ceaiul de tei pe care îl vede drept soluţie la agitaţie şi exagerări guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu este însă numai inadecvat, ci de-a dreptul greţos. Poate ceaiul de la ora 5 are o rezonanţă diferită în urechea aristocraţilor, dar pentru omul de rând, care dă 33% din venitul său pe taxe şi impozite şi încă aproape 50% pe mâncare, băuturi nealcoolice şi plata utilităţilor, conform celui mai recent raport INS, ceaiul lui Isărescu este un fel de scuipat în batjocură, în aceeaşi notă precum replica lui Iohannis când a fost întrebat cum de nu au şi alţi profesori şase case: ghinion.

Ghinion e şi că Putin s-a gândit să invadeze Ucraina, ghinion e şi că furnizorii de energie şi alte servicii cresc preţurile cât vedem cu ochii, ghinion e şi că ROBOR-ul şi IRCC-ul cocoşează cetăţeanul de rând cu rate cărora nu le mai face faţă.
Se vorbește despre plafonări, dar plafonările tot din banii noștri vor fi suportate, iar efectul de bumerang s-ar putea să ne înmoaie genunchii peste ceva timp.

Ghinion e şi pentru antreprenori, care sunt şi de această dată calul de bătaie şi care nu se mai aşteaptă la măsuri de sprijin din partea statului, pentru că au rămas de prea multe ori ai nimănui.
Să faci business în lumina acestor vremuri înseamnă să supravieţuieşti, mai ales când pretenţiile resursei umane au crescut, iar angajatorului îi e tot mai greu să menţină o echipă stabilă. Într-o discuţie cu un antreprenor local, acesta se plângea că specialiştii săi nu mai sunt dispuşi să depună eforturi şi nu le pasă de prognozele pesimiste din piaţă. “Nu ştiu cum va fi peste ceva timp, poate că atunci vor fi fericiţi că încă au un loc de muncă, dar acum nimeni nu pare să îşi facă griji pentru ce se întâmplă cu economia globală, inflaţia şi creşterile de preţuri”, spunea.

Dar ca să facă față presiunii, antreprenorul se vede nevoit să crească prețul, iar asta se simte în buzunarul consumatorului. Liniștea, așadar, nu poate dura prea mult.

Una peste alta, ne putem îmbăta deocamdată cu o creștere economică peste așteptări în primele trei luni ale anului. Datele privind evoluția PIB în perioada ianuarie – martie arată o creștere economică de peste 5% comparativ cu ultimele luni ale anului trecut și de 6,5% față de aceeași perioadă din 2021, peste estimări. Dar nici specialiștii nu pot explica prea bine de ce și mizează, mai degrabă, pe o creștere artificială, pompată de cheltuielile săracilor pentru a se pregăti pentru o eventuală criză. Practic, oamenii cumpără mai mult acum ca să nu cumpere peste câteva luni mai scump. Tendința de creștere a prețurilor încurajează consumul.

Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2022 şi în 2023, după o redresare de 5,9% în 2021, determinată în principal de consumul privat solid, conform unui raport publicat în luna mai de instituţia financiară internaţională. Economia României ar urma să înregistreze un avans de 2,5% anul acesta, comparativ cu o creştere de 2,8% previzionată în martie 2022, şi de 3% anul viitor, faţă de o estimare de 4,1%. Și Comisia Europeană a fost nevoită să efectueze o revizuire în jos a perspectivelor de creștere ale Uniunii, și o revizuire în sus a previziunilor privind inflația în previziunile din primăvară.

Inflația din zona euro a fost estimată la 6,1 % în 2022, în comparație cu previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5 %), iar previziunile din vară, recent publicate, arată cifre mai pesimiste. Dacă în primăvară se preconiza că inflația va atinge un nivel maxim de 6,9 % în al doilea trimestru al acestui an, ea urmând apoi să scadă treptat, noile previziuni vorbesc despre o inflație medie anuală care va atinge niveluri istorice maxime în 2022, și anume 7,6 % în zona euro și 8,3 % în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0 % și, respectiv, 4,6 %. Pentru România, inflaţia este estimată la 11% în 2022, urmând să scadă la 7,2% în 2023.

Nu putem decât spera să avem mai mult noroc în viitor. Cu ghinionul știm deja cum stă treaba.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS