12 C
Craiova
miercuri, 1 mai, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriProiect aberant: firmele private, obligate să împartă profitul cu angajații

Proiect aberant: firmele private, obligate să împartă profitul cu angajații

Un proiect de lege obligă firmele private să împartă cel puțin 7,5% din profit cu angajații. Propunerea legislativă inițiată de 4 parlamentari PSD și un independent este considerată aberantă de către mediul de afaceri. Patronatele și câțiva antreprenori care au firme cu sute de angajați și cu cifre de afaceri colosale consideră proiectul de lege drept un atac la proprietatea privată.

Un proiect de lege care a trecut tacit de Senat a creat ample controverse în rândul mediului privat din Dolj. Patru parlamentari PSD și un independent au inițiat un proiect de lege prin care statul ar obliga firmele să împartă profitul cu salariații. Ambalată sub sintagma “participarea salariaților la profit”, legea propusă în septembrie 2020 reprezinta un atac la proprietataea privată din România, sustin antreprenori locali din Craiova si reprezentanti ai patronatelor. În esență, inițiatorii legii au propus un fel de acțiune gen “Robin Hood”. Respectiv să ia bani de la bogați (actionarii firmelor) și să se dea la săraci (salariați), prin simpla intervenție a statului în economia privată.


Firmele ar fi obligate să împartă salariaților cel puțin 7,5% din profitul net realizat, conform art. 3, alin (5) din proiectul de lege care a trecut tacit de Senat. Legiuitorul intenționează ca firmele private sau de stat să redistribuie salariaților până la un sfert din profitul net realizat într-un an.
Prin contractele colective de muncă aplicabile se poate stabili o cotă procentuală diferită de cota de 7,5%. Dar acea cota nu poate fi mai mică de 7,5% și nici mai mare de 25% din profit.

Cine ar beneficia de profitul firmei?

La art 3, alin (1) din proiectul de act normativ se prevede obligativitatea repartizării profitului către salariații firmei. “Din profitul net realizat dintr-un anumit exercițiu financiar anual, conform situațiilor financiare anuale aprobate, angajatorul are obligația de a distribui salariaților, cu titlul de participare la profit, suplimentar salariului și celorlalte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractele individuale și colective de muncă aplicabile o parte din acel profit net realizat”, se arată în proiectul de lege.


”De participarea la profit prevăzută la alin. (1) beneficiază numai salariații care au vechime de minimum 12 luni în relația de muncă cu acel angajator, neîntreruptă sau întreruptă numai de suspendarea temporară a contractului individual de muncă, concediu pentru îngrijirea copilului sau alte motive neimputabile salariatului”, se arată în proiectul de act normativ existent pe site-ul Senatului.

Propunerea legislativă publicate pe pagina de internet a Senatului sub denumirea Legea nr. 649/2020 a fost adoptată tacit de Senat pe finalul anului 2020. Adoptarea tacită s-a făcut la pachet cu alte zeci de acte normative. Proiectul se află în dezbatere în Camera Deputaților, care este for decizional. Conform proiectului, dacă inițiativa legislativă va trece și de Camera Deputaților, se va aplica din anul 2022. Ceea ce însemna că firmele ar trebui să împartă profitul realizat în 2021 cu angajații.

Inițiatorii legii vorbesc de “bunăstarea salariaților”, dar nesocotesc drepturile acționarilor firmelor

Explicațiile din expunerea de motive ce însoțește proiectul de act normativ sunt ieșite din comun. “Participarea angajatilor la profitui companiei reprezintă un instrument de creștere a bunăstării angajaților. Totodată, e o modalitate prin intermediul căreia este redusă inegalitatea de venit și avere.

Așa cum arată studiile, veniturile din participarea la profit reprezintă adesea singura modalitate de a economisi pentru saiariatii cu venituri mici. De asemenea, participarea la profit reprezintă un instrument care stimulează fidelitatea angajaților, îmbunătățind astfel productivitatea și performanța companiilor. Angajații care beneficiază de rezultatele muncii lor lucrează mai eficient, ceea ce aduce beneficii companiei”, se arată în expunerea de motive din Senat.

Ce spune Consiliul Economic și Social despre lege: “încalcă și dreptul de proprietate”

Pentru un astfel de act normativ, legiuitorii au avut nevoie de avizul Consiliului Economic și Social. Reprezentații sindicatelor au dat aviz favorabil proiectului de act normativ. În schimb, reprezentanții patronatelor au avizat NEFAVORABIL proiectul de lege, având mai multe argumente prin care își motivează decizia.

Dintre argumentele patronatelor în defavoarea legii amintim: “în pofida celor susținute de inițiatori, doar Franța a implementat un astfel de mecanism cu caracter obligatoriu, în timp ce majoritatea statelor au implementat mecanisme care încurajează, prin deduceri fiscale, împărțirea profiturilor. Astfel, se păstrează libertatea fundamentală a dreptului acționarilor /proprietarilor de a dispune de profituri;
• obligativitatea redistribuirii unei cote din profit către salariați ar crea cadrul eludării unor taxe (CAS/ CASS), în plus încalcă și dreptul de proprietate;
• inițiativa legislativă nu este oportună, întrucât există opțiuni §i în prezent (prime cu plata tuturor taxelor sau acordarea de acțiuni angajaților)”.

Mediul local de afaceri se revoltă. Un om de afaceri consideră legea o “confiscare” a averii patronilor

Un antreprenor craiovean a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care se arată revoltat de propunerea legislativă privind participarea salariaților la profitul firmei. “Pe scurt, din 2022 firmele vor fi obligate să dea minim 7,5% din profit angajaților sau altfel spus s-a făcut o naționalizare comunistă a proprietății private, fiindcă cei care primesc acești bani NU SUNT ACTIONARII FIRMEI ȘI NU PARTICIPA ȘI LA PIERDERE (adică dacă firma are pierdere să vină de acasă și ei cu 7,5%).


În plus marile companii fie vor externaliza profitul (iar statul NU va mai taxa 16%), fie vor închide”, spune un antreprenor craiovean. El consideră legea drept “confiscare a averii patronilor” și se întreabă dacă legea poate fi contestată la CCR.


Un alt antreprenor craiovean a criticat dur intenția statului de a “atenta la proprietatea privată”. “După cum se știe, o problemă majoră a economiei românești este lipsa capitalului și a investițiilor. Măsura de a impune participarea salariaților la împărțirea profiturilor, dacă ar fi aplicată, va accentua această deficiență și ar conduce la diminuarea suplimentară a capitalului (știut fiind că resursa pentru capital este profitul propriu și împrumutul bancar pentru care se plătește dobândă).

Legea ar fi „o reacție negativă pentru cei care și-ar dori să investească în România”


Ce ar însemna asta? Venituri suplimentare pentru angajați ? În niciun caz: o astfel de lege va determina investiții mai mici și mai puține pentru cei deja prezenți în piață. La fel de grav, va însemna și o reacție negativă pentru cei care și-ar dori să investească în România.
Pe lângă aceste considerății generale, mai aduc și alte argumente: o eventuală adoptare ar încălca dreptul la proprietate. Ca să fiu mai bine înțeles, voi sublinia că proprietatea nu se exercită doar asupra pământurilor și construcțiilor ci și asupra banilor, a unui produs artistic sau științific. Or profitul obținut de o întreprindere, după plata impozitului către stat, devine proprietatea celor care dețin întreprinderea”, a scris antreprenorul craiovean pe pagina sa de Facebook.

Patronatele locale se revoltă

GdS l-a contactat pe președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Dolj, Gabriel Vlăduț, pentru un punct de vedere pe acest subiect. “Legea este contrară legislației pieței, contrara legislației întreprinderilor și contrară problemelor cu care se confruntă în această perioada mediul de afaceri.

Firmele au trecut în statutul lor de funcționare că profitul se repartizează acționarilor sau asociaților. Adunarea Generală a Acționarilor unei firme decide dacă profitul este reinvestit sau dacă se repartizează acționarilor”, a menționat președintele CCI Dolj.

Președintele CCI Dolj: “Legea este un atac la proprietatea privată din România”

Vlăduț a menționat că patronatele vor protesta față de propunerea de act normativ privind participarea salariaților la profit.
“În aceste condiții în care firmele sunt afectate de pandemie, Parlamentul se ocupă de ingerințe ale statului în activitatea firmelor private. Asta le mai lipsea firmelor private acum. Este revoltător! Va urma o reacție a Camerei de Comerț a României, precum și a Consiliului National al IMM-urilor față de acest proiect de lege. Acest act normativ este o inepție! Legea este un atac la proprietatea privată din România”, a precizat președintele CCI Dolj, Gabriel Vlăduț, pentru GdS.

În alte state europe, firmele decid dacă salariații participă la profit

Potrivit unui studiu, in Uniunea Europeană, firmele private decid, singure sau împreună cu organizațiile sindicale, dacă permit participarea salariaților la profit. Deci nu există obligativitatea din partea statului de a participa la profit salariații companiilor, cu excepția Franței.

În alte state membre UE există cadru legal care doar reglementează cum se poate introduce “participarea financiară a salariaților” (PFS) la rezultatele financiare ale firmei, fără a îngrădi dreptul acționarilor firmelor de a beneficia de profitul integral al societatii. “Cu excepția Franței, statele membre ale UE se limitează la crearea cadrului juridic pentru PFS, inclusiv în ce privește acordarea de stimulente fiscale, lăsând la latitudinea firmelor decizia de a acorda aceste beneficii sau nu. În anumite state membre, legea cere acordarea de PFS doar în urma unui acord cu reprezentanții angajaților, pe când în altele se stipulează explicit instituirea PFS doar pe calea negocierii colective (Weltz and Fernández-Macias 2008).”, se arată în studiul realizat de FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG, intitulat “Participarea Financiară a Salariaților”, semnat de Cornel Ban, de la Copenhagen Business School.


De asemenea, legislația din UE acordă facilități fiscale pentru firmele care adoptă participarea financiară a salariaților. Cu alte cuvinte, participarea salariaților la profit este stimulată de state membre UE prin facilități fiscale acordate angajatorilor si nu prin obligativitate.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS