15.9 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriEșecurile așa-zisei revoluții fiscale

Eșecurile așa-zisei revoluții fiscale

Din cauza modificărilor aduse de legislația fiscală, unii angajați abia și-au așteptat fluturașii de salariu în februarie, ca să vadă dacă au mai mult, mai puțin sau aceiași bani

Unii salariați cu normă întreagă, unii angajați cu contracte part-time, angajați din domeniul IT, persoane care au intrat anul acesta în concediu medical, precum și mămicile care nasc în prima parte a lui 2018 sunt afectate de modificările fiscale adoptate anul trecut. Recent, guvernul a încercat să mai repare din greșeli, dând alte acte normative care le modifică pe cele inițiale.

Actele normative care au produs modificări fiscale începând cu anul acesta au avut efecte negative în mediul economic. OUG 79/2017 a modificat Codul Fiscal și a reglementat transferul de contribuții de la angajator la angajat, iar OUG 4/2017 care a bulversat piața contractelor part-time. Deși au fost prezentate publicului larg ca însemnând o „revoluția fiscală“, s-a dovedit că respectivele acte normative au avut multe hibe, astfel că guvernul a încercat în 2018 să repare ceea ce a stricat anul trecut, adoptând alte acte normative, care să mai atenueze ceea ce a fost stricat.

Transferul de contribuții, un fiasco total

Angajați din mediul privat au simțit pe pielea lor efectul „revoluției fiscale“. Unora dintre salariați angajatorii nu le-au majorat salariile brute cu 22,5%, astfel încât să atenueze efectul transferului de contribuții şi să nu scadă salariile nete. Unii dintre angajatori le-au acordat salariaților prime sau bonusuri care compensează transferul de contribuții, astfel încât angajații lor să nu primească mai puțini bani în mână, față de anul trecut. Dezavantajul pentru angajați este acela că angajatorul poate oricând să renunțe la primele și bonusurile pe care le plătește salariaților, pe când drepturile trecute în contractul individual de muncă pot fi cu greu diminuate. „Întradevăr, există astfel de angajatori și există astfel de riscuri. Nu este moral să fie reduse salariile angajaților, deoarece se forțează nejustificat o economie de cost cu forța de muncă. Dacă ne uităm în piață vedem că sunt exemple de mari companii care au crescut salariile peste nivelul înregistrat la sfârșitului lui 2017 și tot nu reușesc să acopere necesarul de personal. Din păcate, sunt și angajatori care urmăresc cu orice preț maximizarea profitului și folosesc acest prilej pentru a forța mâna angajaţilor în negocieri sau nu cresc salariile. Cei care vor proceda în acest fel, având în vedere presiunea pe piața muncii, vor pierde pe termen mediu și lung“, susțin reprezentanții firmei de audit și consultanță Professional Consulting, contactați de GdS.
Totuși, nicio lege nu îi poate obliga pe angajatori ca până la 31 martie (sau până la alt termen) să transforme acele bonusuri și prime în creșteri salariale.

Ce se întâmplă cu contractele part-time?

Afectați au fost și cei cu contracte part-time ale căror venituri totale din unul sau mai multe contracte de muncă nu ajung la salariul minim pe economie. Ei sunt obligați să plătească la stat contribuții sociale la Pensii și Sănătate (CAS și CASS) calculate la nivelul salariului minim pe economie. Coroborat cu faptul că acele contribuții se rețin din venitul brut al angajatului, s-a ajuns în situația ca pe luna ianuarie unii beneficiari de contacte part-time să fie nevoiți să vină cu bani de acasă. Guvernul a vrut să lovească în firmele care le încheie oamenilor contracte part-time și îi țin pe angajați mai multe ore la serviciu, însă au fost „victime“ ale „revoluției fiscale“ și acele persoane cu venituri mici care aveau înregistrate legal contracte de muncă cu timp parțial de lucru.
În Dolj, din iulie și până la jumătatea lunii februarie au dispărut circa 6.000 de contracte part-time, prea puține dintre ele regăsindu-se în lista celor transformate în contracte cu salariul minim pe economie.
Iată ce spun specialiștii în fiscalitate despre acest lucru. „Știm cu toții că se ajunsese să se abuzeze excesiv de contractele part-time. A fost adoptată OUG 4/2017, care echilibra oarecum situația, chiar dacă, din păcate, a lovit și în angajatori și angajați de bună credință. Echilibrul a fost rupt însă în anul 2018, ca efect al trecerii contribuțiilor în sarcina angajatului, fiind diminuat drastic venitul net al angajatului (în unele situații rezulta că el trebuia să vină cu bani de acasă). De aceea a fost adoptată OUG 3/2018. Prin această reglementare, angajatorul va plăti în numele salariatului contribuțiile până la nivelul salariului minim“, a precizat un specialist în fiscalitate craiovean.

Concediile pentru creșterea copilului și concediile medicale, afectate

„Revoluția fiscală“ a lovit din plin femeile care au devenit mămici în 2018 sau urmează să devină. Indemnizația pentru creșterea copilului a scăzut semnificativ. Și persoanele care au intrat în 2018 în concediu medical sunt afectate la venituri, din cauza modului de calcul impus de legislație.
„Zona concediilor este afectată prin faptul că media lunară va avea în vedere luni din anul 2017 în care salariul brut era mai mic. Această distorsiune – dacă nu ar fi fost modificată printr-un act normativ – ar fi fost prezentă timp de șase luni și s-ar fi atenuat lună de lună“, au precizat reprezentanții Professional Consulting. Concret, o mămică cu un salariu de 2.500 de lei urma să primească o indemnizație de puțin peste 2.100 de lei, în condițiile legislației de anul trecut. Dacă salariul brut nu a fost majorat pe 2018, atunci mămica ar încasa acum circa 1.770 de lei drept indemnizație. Scăderi de venituri au apărut și pentru cei cu concedii medicale.
În urma sesizărilor venite de la societatea civilă și mass-media, guvernul vrea să repare ceea ce a greșit, printr-o altă ordonanță de urgență, prin care mamele să își mențină aceleași drepturi pentru creșterea copilului, iar persoanele care intră în concediu medical din cauza incapacității temporare de muncă să nu aibă veniturile afectate din cauza legislației fiscale. În primul caz, prevederile ordonanței sunt până la 1 octombrie 2018, iar pentru restul concediilor medicale, până la 1 iulie 2018.

Salariații din IT și alți angajați, afectați la lefuri

Angajații din domeniul IT care au fost scutiți până acum de plata impozitului pe venit s-au trezit cu drepturile salariale diminuate de la 1 ianuarie, pentru că scutirea a fost eliminată din Codul fiscal. Unii angajatori le-au mărit salariile brute cu 20%, astfel încât angajații să nu piardă la salariu din transferul de contribuții, dar salariații tot pierd pentru că plătesc 10% impozit pe venit. Alți angajatori nu au majorat salariile brute, astfel că unii specialiști IT s-au trezit cu salariile diminuate considerabil de la 1 ianuarie 2018. Guvernul a dat o ordonanță prin care reglează situația, astfel încât să nu sufere salariații, dar numai pentru firmele care au majorat deja salariile cu 20%. „Implicațiile pentru firmele din IT sunt estompate de prevederile OUG 3/2018, iar modificarea salariilor, cu cel puţin 20% faţă de nivelul celui din luna decembrie 2017, la începutul anului, este o condiție de aplicare a mecanismului din ordonanță“, au precizat specialiștii de la Professional Consulting.

Noutăți pentru PFA-uri și SRL-D

Au existat și efecte pozitive ale așa-zisei „revoluții fiscale“, însă nu se știe pentru cât timp se mențin. Persoanele care desfășoară activități independente și sunt organizate sub forma unei persoane fizice autorizate (PFA) sunt avantajate de modificările fiscale, în sensul că de anul acesta chiar dacă vor avea venituri peste nivelul salariului minim, la stat vor plăti contribuțiile calculate la nivelul salariului minim pe economie. Cei cu PFA și cu venituri sub nivelul salariului minim nu sunt obligați să plătească CAS și CASS. „În prezent, regimul pentru PFA s-a simplificat și regimul fiscal a fost relaxat. Majoritatea PFA-urilor au fost favorizate de schimbările legislative. Cele cu venituri peste salariul minim plătesc la nivelul salariului minim, iar celelalte au opțiunea să plătească dacă doresc să se asigure“, au spus specialiștii de la Professional Consulting.
Numai că, în spațiul public au apărut deja supoziții că ar urma să fie modificată această prevedere legală, astfel încât cei cu PFA care desfășoară activități independente să plătească la stat CAS și CASS la nivelul venitului realizat, nu la nivelul salariului minim ca acum.
Încă un efect negativ în economie a fost înregistrat pentru SRL-D-uri. Acest gen de firme au pierdut facilitatea de a fi scutite timp de trei ani de la înființare de partea de contribuții a angajatorului la CAS și CASS. Prin transferul de contribuții de la angajator la angajat, practic, din ianuarie 2018 dispare facilitatea cu scutirea contribuțiilor angajatorului, astfel că SRL-D-urile sunt nevoite să plătească pentru contribuțiile salariaților mai mulți bani decât în anii anteriori.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS