Dacă vi se reţine lună de lună din salariu contribuţia la asigurările de sănătate, dar angajatorul nu vă virează banii la timp, trebuie să ştiţi că sunteţi în continuare asigurat la Sănătate. Firma care a declarat la stat contribuţiile reţinute la sursă trebuie să le achite mai devreme sau mai târziu, dar angajaţii beneficiază de servicii medicale gratuite şi în aceste condiţii.
Angajatul nu este vinovat că angajatorul i-a reţinut pe statul de salarii contribuţia la Sănătate, dar nu a virat la timp banii. Legislaţia în vigoare sancţionează angajatorul care nu plăteşte la timp contribuţiile reţinute salariaţilor. Dacă, zilele trecute, GdS arăta că zeci de mii de doljeni au conturile goale pe Pilonul II (pensiile administrate privat), din cauză că angajatorii nu le achită la timp contribuţia la asigurările sociale de stat (Pensii), azi vă prezentăm cum par că sunt neasiguraţi mii de doljeni, cărora societăţile la care lucrează nu le virează la timp banii la stat.
Potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Craiova, într-o lună oarecare din acest an, firmele doljene au virat la Sănătate mai puţin cu nouă milioane de lei decât sumele declarate ca fiind de plată către acest fond. „În luna august, au fost declarate la Sănătate 56,32 milioane de lei, dar s-au plătit efectiv 47,16 milioane de lei, reprezentând 83,73% din sumele datorate de angajatori. În total, pe luna respectivă noi am încasat 58,6 milioane de lei, dar 11 milioane de lei au provenit din arierate, ceea ce arată că mai devreme sau mai târziu tot vor fi plătite sumele datorate bugetului, dar cu cât întârzierea este mai mare, cu atât se adună accesorii, adică dobânzi şi penalităţi“, a arătat directorul executiv al DGRFP Craiova, Mihai Antonescu, responsabil cu colectarea veniturilor statului.
Cu alte cuvinte, societăţile doljene au întârziat la plata către Sănătate a contribuţiilor de nouă milioane de lei reţinute din salarii. La un salariu mediu brut pe judeţ de circa 1.877 de lei, calculele arată că nu s-au plătit la termen contribuţiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru mii de doljeni. În ciuda faptului că în Dolj medicii cer adeverinţe de salariat care să arate calitatea de asigurat a angajatului respectiv, precum şi ultimul ordin de plată cu care s-au achitat contribuţiile, potrivit legii, neplata la termen a obligaţiilor la Sănătate nu exclude angajatul de pe listele medicilor de familie. Acel salariat este considerat asigurat şi poate beneficia de serviciile medicale stabilite prin lege, chiar dacă patronul nu i-a plătit la timp dările la stat. Angajatorul răspunde în faţa legii pentru neplata contribuţiilor, iar asupra lui se îndreaptă rigorile legii şi nu asupra angajatului.
Cât se plăteşte la Sănătate
Se poate şti în fiecare lună pentru ce angajat s-a virat şi pentru cine nu s-a virat contribuţia la Sănătate. „Declaraţia 112 se comunică lunar Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate“, spune reprezentantul Fiscului.
Angajaţii sunt asiguraţi atâta timp cât au forme legale (cu sau fără timp parţial de lucru) şi atâta timp cât angajatorul i-a declarat în Declaraţia 112, care se depune lunar la Finanţe. Dacă respectivii salariaţi figurează în acte că li s-a făcut stopajul la sursă, atunci oamenii sunt asiguraţi, iar firma trebuie să plătească, mai devreme sau mai târziu obligaţia creanţă.
După cum se ştie, fiecărui angajat i se reţine din salariu 5,5% pe lună, drept stopaj la sursă pentru contribuţia la CASS (Sănătate). La un salariu minim pe economie de 800 de lei brut, angajatului i se reţin lunar pentru Sănătate 44 de lei, dar şi angajatorul este obligat să cotizeze la CASS, cu un procent de 5,2% din salariul brut, ceea ce înseamnă alţi 42 de lei pe lună. Astfel, pentru angajatul cu cel mai mic salariu pe economie firma achită 86 de lei pe lună la Sănătate, reprezentând atât contribuţia angajatului, cât şi a angajatorului.
Sunt asiguraţi la Sănătate prin efectul legii copiii, elevii, pensionarii. Pensionarilor cu pensii de peste 740 de lei li se reţine 5,5% pentru Sănătate, conform modificărilor aduse Codului Fiscal.
Criză de lichidităţi
Mihai Antonescu a mai declarat, recent, pentru GdS că există o diferenţă între sumele declarate de firme şi cele plătite la termen pentru că, „probabil, firmele nu au bani în conturi la data scadentă când trebuie achitate obligaţiile“. Companiile doljene îşi declară sumele la termen către stat, dar nu pot vira banii până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-au făcut reţinerile la sursă, de multe ori din cauză că nu au disponibilităţi în conturi. Firmele încasează greu creanţele de la clienţi, astfel că au întârzieri în plata datoriilor către stat şi chiar a obligaţiilor către furnizori. Administratorii firmelor care reţin pe state contribuţiile angajaţilor, dar nu le virează la stat pot răspunde penal în faţa legii. Din practica judiciară a anilor anteriori, asemenea administratori scapă cu o amendă dacă îşi achită obligaţiile restante (parţial sau total) şi nu face nimeni închisoare pentru stopaj la sursă nevirat la stat la timp, spun anchetatorii.
Şi alte contribuţii pot să nu fie plătite la timp de către firme
Fiscul susţine că există şi alte contribuţii şi impozite care nu sunt plătite la timp de către firme, exact în luna în care sunt declarate ca şi obligaţii de plată. De exemplu, în luna august toate firme doljene active şi-au declarat obligaţii de plată către bugetul consolidat al statului de 146,94 milioane de lei, dar din acestea suma efectiv încasată a fost de 119,31 milioane de lei. Suma încasată de Fisc din arierate a fost de 141,32 milioane de lei, deci, în total, Finanţele au încasat în luna luată ca exemplu 260 de milioane de lei, dar numai o mică parte sunt obligaţii curente.
