Beneficiarii din Oltenia au depus proiecte în valoare de 767 de milioane de euro, pentru care trebuie să aducă o cofinanţare de peste 128 de milioane de euro. Din cauza crizei, băncile sunt reticente să mai acorde credite de cofinanţare. O soluţie sunt fondurile de garantare cu bani de la stat.
Semnatarii contractelor pentru proiecte în domeniul dezvoltării rurale şi agriculturii au mari probleme cu asigurarea cofinanţării din cauză că nu mai pot lua credite sau nu mai pot plăti ratele la bănci. Potrivit informaţiilor furnizate de Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP) Craiova, beneficiarii din zona Olteniei au depus, până în prezent, 615 proiecte în valoare totală de 767 de milioane de euro. Partea de cofinanţare cu care trebuie să participe deponenţii se ridică la 128,26 milioane de euro. Aproape jumătate din proiectele depuse (293) au fost aplicate pentru măsura privind modernizarea exploataţiilor agricole, costul total al acestora fiind de 158 de milioane de euro. Cota de cofinanţare pe aceste proiecte este de 50% din valoare. De asemenea, 221 de proiecte (cu o valoare de 510 milioane de euro) se referă la dezvoltarea infrastructurii rurale – ele fiind 100% nerambursabile. În schimb, pe alte măsuri, beneficiarii au nevoie de banii băncilor: industria alimentară – 40 de proiecte în valoare de 71 de milioane de euro (cofinanţare 50%), scheme de ajutor pentru procesarea produselor agricole – 20 de proiecte în valoare de 14,6 milioane de euro (cofinanţare 50%), procesarea produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase – 4 proiecte în valoare de 2 milioane de euro (cofinanţare 50%), sprijin pentru crearea de microîntreprinderi – 10 proiecte în valoare de 2,8 milioane de euro (cofinanţare 70%), precum şi încurajarea proiectelor turistice – 27 de proiecte în valoare de 9 milioane de euro (cofinanţare 50%).
Dezinteres din partea băncilor
Directorul CRPDRP Craiova, Daniel Popescu, crede că vor avea probleme de obţinere a creditelor bancare beneficiarii de proiecte cu valoare mare.
„Beneficiarii programului SAPARD trebuie să prezinte o scrisoare de confort din partea unei bănci, cu care garanta că are posibilitatea să cofinanţeze proiectul. Pentru finanţările din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) însă, beneficiarii nu mai trebuie să prezinte acea scrisoare, ci doar să dea o declaraţie pe proprie răspundere că asigură cofinanţarea. În consecinţă, după ce depun cererile de finanţare şi li se verifică eligibilitatea, beneficiarii ajung în faţa băncii pentru a obţine creditul. Trebuie spus că beneficiarii de proiecte cu valoare mare şi fără istoric reprezintă un risc mai mare pentru bănci şi pot să fie refuzaţi“, a declarat Daniel Popescu.
Autorităţile administraţiei locale au organizat ieri o întâlnire între factorii implicaţi în această problemă. „Au fost invitate peste 30 de bănci, dar numai patru au participat: Exim Bank, CEC Bank, BCR şi BRD Groupe Societe Generale. În sensiunea de după-amiază, când au venit şi reprezentanţii unor firme de consultanţă, nu a mai venit nici un reprezentant al băncilor“, mai spune Daniel Popescu.
Fondurile de garantare – soluţia pentru beneficiari
O soluţie pentru semnatarii proiectelor de finanţare ar fi fondurile de garantare: fondul de garantare a creditelor pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi fondul naţional de garantare a creditelor pentru IMM-uri.
Cel de-al doilea are filială şi la nivel local, având în jurisdicţie judeţele Olteniei şi Hunedoara. „Beneficiarii de proiecte care au probleme de cofinanţare pot apela la noi. Pentru 2009 ne vom expune mai mult, în sensul că putem garanta până la 80% din valoarea proiectelor, în limita a 2,5 milioane de euro de companie. La proiectele de valoare mare, în funcţie şi de acceptul băncilor, firmele pot pune gaj maşinile şi utilajele cumpărate în cadrul proiectului“, a precizat Gheorghe Lăpădat, directorul FNGCIMM – filiala Dolj. Fondul a acordat garanţii pentru şase proiecte, valoarea garantată fiind de 5,2 milioane de lei.
