Patronatele acuză băncile că au crescut nejustificat dobânzile la credite, invocând criza financiară. În replică, bancherii propun dobânzi la credite subvenţionate de stat. În 2008, profiturile nete ale băncilor din România însumează miliarde de euro, iar activele cumulează 59% din PIB.
Reprezentanţii mediului de afaceri craiovean susţin că multe dintre firmele doljene vor intra în faliment din cauza creşterii nejustificate a dobânzilor bancare, pe motiv de criză. Potrivit oamenilor de afaceri, criza nu a afectat încă băncile locale. „Criză înseamnă când băncile dau faliment. La noi nu a falimentat nici o bancă până acum. Mai mult, au crescut nejustificat dobânzile la credite de la 10% la 20-23%, fără să anunţe. În acest fel, bagă în faliment întreprinderile mici şi mijlocii. În curând, băncile va trebui să execute ipotecile, ajungând imense agenţii imobiliare“, a declarat Valentin Cristea, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Regiunea Oltenia (F-PRO). Cristea susţine că una dintre soluţiile de criză ar fi ca statul să acorde credite cu dobândă subvenţionată „mai ales prin băncile pe care le controlează, Exim Bank şi CEC Bank“. Reprezentantul F-PRO consideră că unul dintre domeniile afectate de creşterea dobânzilor va fi şi cel al proiectelor cu finanţare UE, unde firmele româneşti apelau la bănci pentru cofinanţarea proiectelor: „Dacă vor vedea că dobânzile la aceste credite ajung la 30%, vor renunţa la implementarea proiectelor“. La rândul lor, reprezentanţii sectorului bancar consideră că statul ar trebui să ia unele măsuri pentru salvarea sectorului IMM de la colaps. „Toată lumea vrea să fie ajutată. Noi am cerut deja facilităţi pentru IMM-uri, mai ales pentru societăţile care activează în construcţii. Vom merge cu propuneri de subvenţionare a dobânzilor şi la noul guvern“, a spus Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Altă măsură discutată este posibilitatea obţinerii de finanţări de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), printr-un program de 15 miliarde de euro pentru perioada 2008-2009, acordat băncilor din statele UE pentru creditarea IMM-urilor. Fără îndoială, subvenţiile din partea statului ar fi cele mai avantajoase pentru bănci. Practic, statul ar aloca bani publici colectaţi din taxe şi impozite unor societăţi private (băncile) sub pretextul componentei sociale a salvării IMM-urilor şi, implicit, de combatere a şomajului.
România – stat naţional bancar
Cu toate că 2008 stă sub semnul crizei financiare, profitul instituţiilor bancare din România este de miliarde de euro. Astfel, cel mai puternic grup bancar din Europa Centrală şi de Est este Raiffeissen Zentralbank Osterreich AG şi subsidiara sa Raiffeissen International Bank – Holding AG. Profitul înainte de impozitare al acestei bănci după primele trei trimestre din 2008 se ridică la 954 de milioane de euro. Banca a şi fost premiată anul acesta pentru rezultate de revista The Banker, editată de grupul Financial Times. Iată şi profiturile nete înregistrate la nouă luni de alte bănci importante din activitatea desfăşurată în România: BCR (care are ca acţionar majoritar grupul Erste Bank – Austria) – 341,5 milioane de euro; BRD-Groupe Societe Generale – 285 de milioane de euro, în creştere cu 52,2% faţă de acelaşi interval din 2007 – când a înregistrat un profit anual net de 275 de milioane de euro, dublu faţă de anul precedent; Unicredit Ţiriac Bank – 76,4 milioane de euro; Alpha Bank – 47,8 milioane de euro (profit brut), Volksbank (Austria) – 30 de milioane de euro; Intesa Sanpaolo Romania – 6,8 milioane de euro, EFG Eurobank (acţionarul majoritar al BancPost) – 35 de milioane de euro, profit de peste două ori mai mare decât în 2007. În sistemul bancar românesc activează 42 de instituţii de credit, activele acestora fiind cifrate la 79,6 miliarde de euro la finalul lui septembrie 2008, reprezentând 59% din PIB-ul României. Cumulate, profiturile nete ale băncilor care activează în România ajung la cifra miliardelor de euro. În Dolj, suma creditelor făcute de persoane fizice până la finalul lunii octombrie era de 707,9 milioane de euro, adică o medie de 964 de euro pentru fiecare locuitor al judeţului. În ceea ce priveşte firmele, acestea au făcut credite de 468,6 milioane de euro, adică o medie de aproape 47.000 de euro pentru fiecare din cele 10.000 de societăţi active.
