Aproape trei sferturi dintre IMM-uri au dus-o bine anul trecut, iar afaceriştii din branşă sunt optimişti în ceea ce priveşte profitabilitatea pe 2008. Totuşi, principalele piedici ale dezvoltării rămân birocraţia şi fiscalitatea.
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) s-au dezvoltat anul trecut mai bine decât în 2006. Profitabilitatea a crescut în majoritatea domeniilor în care activează IMM-urile. Într-un studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), 62% dintre IMM-urile intervievate au declarat că în 2007 au avut rezultate financiare mai bune decât anul anterior, iar 8% dintre aceste firme mici au precizat că au avut rezultate mai slabe. Acelaşi studiu al CNIPMMR arată că 67% dintre firmele mici şi mijlocii sunt optimiste în ceea ce priveşte profitabilitatea pe anul 2008. „Există un departament care a efectuat studiul respectiv în toată ţara şi a rezultat că sectorul IMM-urilor începe să devină motorul economiei. La noi, în Dolj, sectoarele cele mai profitabile pentru IMM-uri au fost, în 2007, construcţiile, unde s-a înregistrat un adevărat boom. Au avut rezultate bune şi IMM-urile din industria uşoară, din servicii, în special distribuţia de mărfuri, dar şi comerţul mare“, a spus Valentin Cristea, preşedintele Consiliului Local al IMM-urilor Craiova. Au pierdut micii retaileri şi unele microîntreprinderi care nu au forţa financiară să depăşească momentele de criză pricinuite de concurenţă.
De ce au ieşit IMM-urile pe plus
Reprezentanţii IMM-urilor consideră că 2007 a fost un an mai bun din punct de vedere al profitabilităţii datorită unor factori care ţin atât de firmă în sine, cât şi de mediul exterior. Profiturile au crescut pentru că IMM-urile au avut un management de mai bună calitate, pentru că s-a acordat o atenţie mai mare concurenţei. „Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, a crescut şi concurenţa, astfel că managerii de IMM-uri s-au orientat către îmbunătăţirea calităţii produselor sau serviciilor, pentru a încerca să contracareze concurenţa din Vest“, spune deţinătorul unei societăţi craiovene din sectorul IMM. Potrivit aceleiaşi surse, dezvoltarea pieţei de desfacere a condus la creşterea cifrei de afaceri şi, implicit, a profitului. Alt factor al expansiunii profitabilităţii ar fi creşterea experienţei pe piaţă a firmelor care fac parte din studiul CNIPMMR. Aceste companii nu mai fac greşelile de afaceri inerente începutului şi se orientează mai mult către client.
Hopuri întâmpinate
Activitatea IMM-urilor nu merge ca pe roate, iar mediul local de afaceri acuză grave deficienţe, mai ales de comunicare cu instituţiile statului. Principala problemă întâmpinată în practica economică rămâne birocraţia, urmată îndeaproape în clasament de lipsa fondurilor pentru investiţii. „În ceea ce priveşte birocraţia, chiar dacă am intrat în UE, noi tot mai trebuie să depunem 100 de hârtii peste tot. Mai ales la fisc: depui azi declaraţiile, achiţi şi banii, dar te anunţă peste câteva zile că mai ai ceva de plătit, o sumă infimă, de care nu ţi-au spus la început“, a spus Valentin Cristea. Lipsa de investiţii la IMM-urile care au activitate de producţie face ca utilajele folosite să fie depăşite moral după patru-cinci ani de funcţionare. „La noi încă nu permite actuala profitabilitate retehnologizarea la fiecare patru-cinci ani şi nici achiziţionarea de know-haw performant“, precizează şeful CIMM Craiova. În realitate, pe lângă cele enumerate mai sus, IMM-urile craiovene se confruntă cu migraţia personalului, pentru că fie cei calificaţi pleacă la muncă în străinătate, fie pentru că sunt prost plătiţi. Businessmanii craioveni susţin că mai au probleme şi cu calificarea angajaţilor, în sensul că, după ce îi califică, aceştia pleacă.
Se plâng de fiscalitate
Fiscalitatea excesivă îi preocupă pe oamenii de afaceri, deţinători de IMM-uri, din cauză că angajatorul plăteşte mult la stat. Specialiştii spun că, în ultima perioadă, s-au mai calmat lucrurile, dar contribuţiile sociale tot mari au rămas. „Fiscalitatea în România este sub media din UE, din cauza cotei unice de impozit de 16%. În schimb, contribuţiile sociale sunt destul de consistente atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, dar, pe ansamblu, presiunea fiscală s-a redus asupra contribuabilului“, a spus Radu Buziernescu, reprezentantul companiei Professional Consulting. Acesta a adăugat că şi birocraţia s-a diminuat în 2008 pentru mediul de afaceri, deoarece contribuţiile către bugetul de stat se plătesc într-un cont unic, iar contribuţiile sociale sunt adunate în alt cont.
