Ne place să credem că orașul nostru s-a dezvoltat în ultimii ani. Și, probabil, așa este, dar, față de alte centre urbane din țară, Craiova se numără, din păcate, printre cel mai puțin dezvoltate. Din punct de vedere al populației, Craiova este între primele cinci – șase orașe ale țării. Din punct de vedere economic, mult în spate. Dacă este un oraș care s-a dezvoltat constant în ultimele două decenii, acesta este Clujul. O analiză sumară între bugetele celor două orașe ne face să înțelegem diferența de ritm de dezvoltare dintre cele două orașe.
Craiova – 423 de milioane de lei. Buget pentru dezvoltare – 66 de milioane de lei. Cluj – 1,1 miliarde de lei. Buget pentru dezvoltare – 399 de milioane de lei.
Cu alte cuvinte, Clujul are doar bugetul de dezvoltare aproape cât întreg bugetul Craiovei. Din cele 1,1 miliarde de lei, 300 de milioane provin din fonduri europene. Asta pentru a vedea care este adevărul legat de mult trâmbițatul succes privind atragerea fondurilor europene de către Craiova – orașul Cluj-Napoca are la dispoziție, din această sursă, o sumă de peste trei ori mai mare decât bugetul de dezvoltare al Craiovei. Ca să nu mai vorbim despre cum au fost folosiți banii. Dacă este să comparăm bugetele de dezvoltare, Cluj-Napoca alocă în termeni reali de șase ori mai mulți bani acestui sector decât Craiova.
Cum s-a creat acest decalaj? Răspunsul este simplu – în ultimii 18 ani, Clujul s-a dezvoltat încontinuu, în timp ce Craiova a stagnat, refuzând să facă investiții care să îi aducă locuri de muncă bine plătite și deci plus-valoare pentru oraș.
Desigur, cele două zone în care se află orașele sunt total diferite din punct de vedere economic. PIB-ul Olteniei este în 2018 de 14 miliarde de lei, în timp ce numai județul Cluj are un PIB de 9,2 miliarde de lei. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, Oltenia este una dintre cele mai sărace zone din întreaga Uniune Europeană. Este rezultatul celor aproape trei decenii de conducere de stânga.
Ce se poate face pentru a schimba această stare de lucruri? Două sunt direcțiile principale de acțiune pe care ar trebui să le urmăm. În primul rând, cum producem bani, și în al doilea rând, cum îi cheltuim.
Pentru ca orașul nostru să producă mai mulți bani, deci să alimenteze bugetul în mod consistent, economia trebuie revigorată. Acest lucru se poate face, în primul rând, prin reindustrializarea Craiovei. Odinioară, Bănia era unul dintre marile centre industriale ale țării, iar această tradiție a însemnat specialiști buni, învățământ tehnic de bună calitate și infrastructură dezvoltată. Din păcate, aceasta din urmă nu a mai fost dezvoltată și este, în momentul de față, principalul dezavantaj al Craiovei. Prin urmare, nu putem vorbi despre o reindustrializare a orașului, dacă nu investim în infrastructură. Și aici ajungem la a doua parte – cea despre cheltuirea banilor. Prioritatea zero a unui edil care vrea să dezvolte orașul trebuie să fie infrastructura. Fără acest pilon, economia nu poate să se dezvolte.
A doua direcție de acțiune pentru dezvoltarea economică a orașului este construirea aici a unui pol regional IT. Este cel mai dinamic sector economic în momentul de față și poate genera plus valoare. Clujul își bazează o mare parte a economiei pe firmele de IT. Și Iașiul, de atfel, a avut o politică de atragere a acestor firme. Dezvoltarea acestui sector se leagă de altă secțiune a cheltuielilor – învățământul. Dezvoltarea învățământului și colaboarea cu mediul universitar pot contribui semnificativ la atingerea acestui obiectiv. Să nu uităm că Bănia poate juca acest rol de centru IT nu doar pentru sud-vestul României, ci și pentru regiunile vecine din Bulgaria și Serbia, iar fondurile europene transfrontaliere pot juca un rol cheie în finanțarea acestui obiectiv.
Sunt doar câteva dintre lucrurile pe care Craiova le poate învăța de la Cluj, pentru a intra pe direcția de dezvoltare pe care alte orașe din România se află deja.
Nicolae Giugea
