Salonul Național de Restaurare și Conferință Internațională la Muzeul Olteniei

Laboratorul de Restaurare și Conservare, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, în colaborare și cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, organizează, în perioada 18 – 22 septembrie 2017, două manifestări culturale legitimate valoric la nivel regional și național: „Salonul Național de Restaurare 2017 – Gala Restaurării românești“ (Ediția a XVI-a) și Conferința Științifică Internațională „Materie și materiale în/pentru conservarea patrimoniului -MATCONS2017“ (Ediția a VI-a).
Deschiderea oficială a celor două acțiuni culturale va avea loc la Secția de Istorie-Arheologie (str. Madona Dudu nr. 14) astăzi, 18 septembrie 2017, ora 11.00.
Devenită tradiție în capitala Băniei, expoziția temporară „Salonul Național de Restaurare 2017 – Gala Restaurării românești“ va reuni în spaţiul expoziţional din Sala „Ștefan Ciuceanu“, într-o formulă de exprimare culturală complexă, peste 115 piese aparținând patrimoniului cultural național, ce provin din colecțiile, depozitele și expozițiile a peste 25 de instituţii muzeale, religioase sau colecţii particulare din ţară – Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti, Academia Națională Română, Complexul Naţional „Astra“ Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Național „Moldova“ Iași, Complexul Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, Muzeul Național al Banatului etc.
Publicul craiovean va putea admira, așa cum l-am obișnuit în fiecare an, obiecte de patrimoniu unicat, altele rare, de o valoare inestimabilă – din ceramică, sticlă, metal, os, lemn, dar şi picturi, cărţi vechi, pergamente şi diverse documente aparținând patrimoniului cultural național, unele înregistrate în categoria „Tezaur“, circuitul expozițional fiind gândit astfel încât să reprezinte o incursiune valorică în vastul patrimoniu cultural naţional.
Efortul de peste 17 ani al specialiștior craioveni de la Laboratorul de Restaurare și Conservare, de a organiza la Craiova cea mai mare și complexă reprezentare de acest gen din țară, trebuie descifrat în dublă cheie: responsabilitate profesională pentru asigurarea perenității patrimoniului național, transfer optim către generaţiile viitoare, dar şi valorizare, respect pentru munca restauratorilor fără de care supravieţuirea colecţiilor muzeale nu ar fi posibilă.
Obiecte variate specifice restaurării lemnului vor combina în spaţiul expoziţional, într-un mod complex şi inedit, mărturii/artefacte ale valorilor culturale româneşti cu eleganţa şi distincţia profesională a muncii de conservator, aducând în fața vizitatorilor piese patrimoniale remarcabile precum: biroul de salon în stil Regence, datat 1710, ce a aparținut lui George Călinescu, piesă extrem de valoroasă aflată în Colecția „George Călinescu“, deținută de Academia Română, celebra Ladă a Frăției Calfelor și Pielarilor, datată la 1782, din lemn lăcuit, cu ferecături de metal.
Restaurarea ceramicii, sticlei sau alabastrului va fi reprezentată prin ceramică specifică neoliticului – Cultura „Cucuteni“, bronzului – Cultura „Gârla Mare“, vase de lut din perioada dacică şi romană, amfore (datate sec. IV-VI), oglinzi venețiene.
Spectaculoase, după ce au trecut prin mâini pricepute ale restauratorilor, sunt şi piesele de patrimoniu cultural național specifice picturii: tablourile „Natură moartă cu vază“, „Natură moartă cu cană“, semnate de celebrul pictor baroc german Christian Berentz (datate în sec. XVII), deținute de Muzeul Național Brukenthal Sibiu, tabloul intitulat „La râu“ al lui Henry Enrico Coleman – (1905), pictori ale căror lucrări sunt, în prezent, în cataloagele unor celebre case de licitație internaționale fiind tranzacționate pe piața de artă la valori de zeci de mii de euro.
În ceea ce priveşte obiectele din metal reţin atenţia cunoscutele akinakes – spade scurte cu două tăișuri, datate sec VI î.Hr., numeroase pumnale folosite de legionarii romani în războaie, consemnate în istoriografie sub denumirea de pugio cu teacă, un ulcior cu tezaur de monede de argint, pistoale cu cremene, datate în sec. XVIII, gramofoane, sfeșnice și samovare din bronz și alamă, ce au făcut istorie prin pitorescul sec. XX, fibulele din Epoca romană.
În expoziţie se regăsesc vechi şi valoroase tipărituri: cărți vechi religioase cu suport de lemn, îmbrăcate cu piele de vițel și ferecătură de fier – „Tetraevanghel“, „Tetraevangheliar“, sec. XVI.
Laboratorul de Restaurare și Conservare din cadrul Muzeului Olteniei Craiova a avut pe parcursul câtorva zeci de ani rezultate remarcabile şi într-o dinamică ascendentă. Proiectele s-au succedat de la an la an cu finalităţi spectaculoase. Nu ne referim doar la saloanele naţionale de restaurare, la sesiunile internaţionale de comunicări, cu prezenţe şi personalităţi ştiinţifice valoroase în domeniu, ci şi la construirea şi scenografia unor expoziţii diverse, tematic, care au incitat şi încântat publicul, atât prin calitatea exponatelor, cât şi prin modul de expunere. Aceste prezentări au fost suficiente prin valoarea lor intrinsecă, dar şi prin contextualizările şi conţinuturile sociale sau, mai precis, prin crearea unor punţi între oameni, indiferent de condiţia lor socială.
Conferința Științifică Internațională „Materie și materiale în/pentru conservarea patrimoniului – MATCONS 2017“, devenită o manifestare științifică internațională de prestigiu, emblematică pentru restaurarea din România, va reuni, la Craiova, în perioada 18-22 septembrie 2017, peste 90 de experți restauratori din țară și 16 invitați din străinătate, membri în bordurile de conducere a diverselor comitete ale Consiliului Internațional al Muzeelor – ICOM, din peste zece țări (Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Portugalia, Italia, Spania, Turcia, Serbia, Ungaria, Slovenia, Croația).
Conferința se va desfășura în limbile engleză și română, fiind prezentate peste 80 de comunicări și o sesiune de postere, toate având girul științific al specialiștilor străini și români, printre care menționăm: Ph.D. Jonathan Bowen (Marea Britanie), președinte al Societății Regale pentru încurajarea artei, culturii și producției, cercetător senior la Universitatea Oxford și Imperial College, Ph.D. Jana Subic Prislan (Slovenia), vicepreședinte al Confederației Europene a Organizațiilor Restauratorilor (E.C.C.O.), cu sediul în Bruxelles, președinte ICOM Slovenia, Ph.D. Martin Cooper (Marea Britanie), cercetător științific și membru fondator al Comitetului Științific Permanent al Consiliului Internațional al aplicaţiilor fotonicii în restaurare-conservare, LACONA – Lasere în Conservarea Operelor de ARTĂ, Montserat Puges (Spania), membru activ în conducerea Consiliului Internațional al Conservării Mozaicului (I.C.C.M.), responsabil principal privind intervențiile asupra patrimoniului arheologic din Barcelona (ICUB, Spania), Florica Zaharia, șefa Centrului de restaurare/conservare a textilelor, din cadrul Muzeului Metropolitan de Artă din New York, timp de 13 ani.