Directorul general al Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi din România (CNADNR), Narcis Neaga, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că anul acesta ar putea fi dați în folosință între 80 și 84 de noi kilometri de autostradă, însă a atras atenția că aceste cifre sunt condiționate de evoluția lucrărilor pe șantier și de finalizarea înainte de termen a tronsonului Lugoj – Deva Lotul 2, de 17 kilometri, dar și de inaugurarea Lotului 4 Lugoj-Deva, de 22 de kilometri, unde au existat „probleme de coșmar“.
Agerpres (A): Am trecut cu puțin peste jumătatea anului. Care este situația proiectelor pe care vi le-ați propus pentru 2015?
Narcis Neaga (N.N.): Ne-am propus mai multe proiecte în 2015, însă lucrul esențial pe care această companie nu l-a avut până acum a fost un plan de acțiune. Am identificat, pornind de la realitatea din țară și cea existentă în companie, o serie de proiecte critice cu impact social pe care ne-am concentrat. Am zis să nu ne concentrăm doar pe macro – o autostradă este un proiect macro, care merge, îl licităm, îl urmărim, îl finalizăm-, dar sunt și proiectele acestea mai mici, unde impactul social și cel emoțional este puternic.
Un exemplu în sensul acesta este stația de taxare de la Fetești. Noi l-am introdus în categoria de proiecte critice. Până anul trecut, erau cozi imense acolo și eram nevoiți să ridicăm barierele, se trecea fără probleme, dar asta însemna pierderi pentru companie. Am rezolvat acest proiect critic în acest an. Da, apar cozile la cash, și asta nu mai este treaba noastră. Noi am rezolvat această problemă.
De asemenea, Transalpina, respectiv DN 67C, este un proiect critic. Am avut mari probleme cu constructorul, Romstrade. A intrat în insolvență, contractul era la el, nu am putut să-l reziliem (contractul – n. r.) decât pe cale judiciară. În instanță am acționat de anul trecut. Anul acesta am reușit să obținem o ordonanță președințială, care ne-a spus: „luați drumul, îl conservați și îl întrețineți. Punct. Nu faceți mai mult până nu se rezolvă alte probleme“. Asta și facem. Am preluat drumul, am investit, am acordat bani pentru a-l conserva, pentru a-l marca, elemente de siguranță a traficului. Se circulă. Chiar și fără voia noastră, se circulă acolo și trebuie să avem grijă de cei care circulă. Încă nu știm cât am investit acolo, la sfârșit tragem linia. În august vedem exact, dar am alocat bani pentru parapeți, pentru marcajele pe drum și pentru semnalizarea verticală. Am fost în zonă. Cabanierii și cei care au activități în domeniul turistic sunt foarte mulțumiți de cum arată. Turiștii, de asemenea, sunt mulțumiți. Au zis că circulă pe propria răspundere, dar circulă mai „safe“ acum, mai încrezători față de situația de anul trecut.
În ceea ce privește Defileul Jiului, în 2013, prin toamnă, progresul fizic era cam de 4%. Acum, până la Lainici se va circula impecabil. Până la sfârșitul anului, se termină și acest proiect. Adică se ajunge până la Petroșani.
Am început banda a 3-a pe Valea Oltului, ca să venim în întâmpinarea șoferilor. Din lipsa bucății de autostradă Sibiu – Pitești, traficul pe Valea Oltului este foarte mare și am identificat sectoare de drum unde chiar se poate face a 3-a bandă. Am început lucrările pe anumite sectoare. În unele sectoare suntem în faza studiului de fezabilitate. Cam șapte – opt kilometri de circulat efectiv se vor termina anul acesta – deja se circulă pe ei – iar restul la anul. În total, cam 25 – 26 de kilometri am identificat din 45 – 46 de kilometri, cât are defileul efectiv.
Adică, ne-am canalizat pe problemele care vin efectiv din nevoile oamenilor, lăsând la o parte proiectele strategice care fac parte din obiectivele companiei. Ne-au cam ieșit.
A: Ați vorbit despre ceea ce v-a „ieșit“. Ce nu v-a ieșit?
N.N.: Nu putem spune că nu avem și nerealizări. Faptul că am tot reziliat contracte înseamnă un impact negativ pe buget. Nu reușim să consumăm toți banii, pentru că noi mizăm pe anumite plăți. Am reziliat 11 contracte anul trecut și anul acesta pe suma totală de aproape 1,3 miliarde de lei. Este un impact negativ și la absorbție, dar și în general, asupra bugetului companiei. Cu impact și anul acesta și, probabil, cu impact mergem și la anul.
Ideea este că, prin această tăiere de la companie, de 1,3 miliarde de lei, nu sunt afectate proiecte, investițiile continuă, licitațiile continuă, proiectele aflate în derulare continuă. Însă, din motivația expusă anterior a rezultat acel surplus. Să nu-și imagineze cineva că, dacă ne-a luat 1,3 miliarde de lei, se stopează investițiile. Nu se stopează nici o investiție. Deci, cauzele sunt majore, sunt cele două: rezilierile și neplata avansului, pentru că a existat această incertitudine.
A: Care sunt contractele pentru autostrăzi pe care
le-ați semnat anul acesta? Care este valoarea lor totală?
N.N.: Cele pentru Câmpia Turzii – Ogra și Ogra – Târgu Mureș. Pentru patru loturi, deocamdată. Urmează Comarnic – Brașov capete, urmează București – Ploiești, intrarea în București și Suplacu de Barcău – Borș. Valoarea totală a acestor contracte semnate în prima jumătate a anului se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de lei, fără TVA.
A: Câți kilometri de autostradă estimați că veți da în folosință la finele anului?
N.N.: Noi sperăm că undeva între 80 și 84 de kilometri, însă această cifră este condiționată și de antreprenori, de evoluția lucrărilor pe șantier, pentru că noi am mizat și pe numărul de kilometri de autostradă care, în mod normal, ar fi trebuit finalizați anul viitor, dar avem certitudinea că anumite tronsoane de autostradă, cum ar fi de la Lugoj la Deva, lotul 2 – am fost în multe inspecții pe șantier – clar le putem termina anul acesta. Acolo sunt vreo 17 kilometri. Am pus în funcțiune și punctele de frontieră de la Nădlac și, cu autostrada Nădlac – Arad lotul 2, încă vreo zece kilometri.
Timișoara – Lugoj Lotul 2 are 25 de kilometri. Odată cu acești 25 de kilometri se mai folosesc încă zece kilometri din Centura Lugoj – Deva Lot 1, care nu puteau fi folosiți pentru că se terminau în câmp, iar acum se leagă. Practic, ar fi 35 de kilometri de aici. Împreună cu Nădlac – Arad Lotul 2 – încă 10 km – ar fi 45 de kilometri. Apoi, la Lugoj – Deva – după cum arată lucrurile, vom mai da 17 kilometri în folosință ca să ajungem într-un nod, în primul nod, deci, practic, vom putea circula de la frontieră până la o localitate numită Marginea, asta înseamnă 100 și ceva de kilometri. Cu puțină șansă, dar să vedem cum se va întâmpla, vom inaugura Lotul 4 din Lugoj-Deva, însă acolo am avut probleme de coșmar. Pe 22 de kilometri dai de un cimitir, dai de o peșteră, de o haldă de steril și acum s-au găsit și niște familii de castori, care sunt protejate de lege. Plus că a avut loc o alunecare de teren acolo, care nu avea nici o legătură cu autostrada, însă a influențat. Dacă luăm în calcul și cei 22 de kilometri, ajungem la 84.
A: Care este valoarea totală a contractelor pentru studii de fezabilitate pe care le-ați semnat până în prezent?
N.N.: Studiile de fezabilitate semnate pe primele șase luni au o valoare totală de 80 de milioane de lei.
A: Pe ansamblu, anul acesta, în ce proporție finanțarea pentru proiectele de autostrăzi provine de la bugetul de stat și cât din fonduri europene?
N.N.: Pe investiții buget de stat, bugetul pe anul acesta este de 441 de milioane de lei, iar din fonduri europene bugetul este de 3,2 miliarde de lei, deci majoritar din fonduri europene.
A: Care este situația absorbției de fonduri europene la nivelul companiei?
N.N.: În 2012, gradul de absorbție a fost de 26%, iar la finele lui 2014 a ajuns la 66%. Este vorba despre companie, pe rutier, nu discutăm de Ministerul Transporturilor.
Am avut alocate 2,2 miliarde de euro pe tot programul 2007 – 2013 și, la sfârșitul lui 2014, absorbția efectivă a fost de 1,5 miliarde de euro. Noi am absorbit 1,5 miliarde de euro. Mai avem 0,7 miliarde de euro pentru acest an. Dinamica este spre sfârșitul anului. Spre toți ne îndreptăm, să luăm cât mai mult din ei, dar nu știm dacă putem lua 100%. Ținta noastră este să luăm 100%. Comparativ cu restul instituțiilor publice nu stăm rău, ținând cont de modul în care am început.
A: Care sunt investițiile pe care vi le-ați propus în 2015 și care este valoarea lor totală?
N.N.: Activitatea noastră investițională se ridică la 5,946 miliarde de lei, care înseamnă investiții în drumuri naționale, autostrăzi și variante de ocolire. Asta reprezintă cam 75% din tot bugetul pe care îl avem la dispoziție, de 7,4 miliarde de lei.
A: Ce șanse dați Autostrăzii Comarnic – Brașov?
N.N.: Maxime. Ea este acum în licitație, în achiziție publică. Este vorba despre capete – capătul dinspre Comarnic și capătul dinspre Brașov. În câteva zile va apărea pe SEAP reactualizarea studiului de fezabilitate pe partea de mijloc, unde vedem exact studiile geotehnice, care ne vor spune ce este acolo și cât costă în realitate partea de mijloc. Există un studiu de fezabilitate din 2002, care prevedea atunci ca viteză de proiectare 80 de kilometri pe oră, iar acum viteza de proiectare este la 120 de kilometri pe oră. Totuși, este o autostradă, nu un drum național.
Asta presupune că, dacă la 80 de kilometri pe oră, autostrada avea foarte multe curbe, acum deja traseul se îndreaptă. În studiul de fezabilitate vechi era prevăzut ca autostrada să treacă exact prin centrul Bușteniului. Acum, ocolim stațiunile, pentru că s-a dezvoltat toată zona acolo. Apar tuneluri, apar foarte multe lucruri noi, care presupun niște studii geotehnice foarte bine făcute.
Noi credem că anul ăsta semnăm contractul pe Comarnic – Brașov pentru capete, iar la anul vom avea exact toate rezultatele studiilor geo și licităm la anul partea de mijloc ca să se poată conexa cu celelalte. Finanțarea este prinsă în Masterplan. Este finanțare cu bani europeni.
A: Dar Autostrăzii Sibiu – Pitești?
N.N.: Ordinul de începere (a lucrărilor – n. r.) este dat, se lucrează la studiul de fezabilitate. Și acolo este sectorizat. Se va începe cu capete și acolo. În acest caz avem un HG pentru aprobarea indicatorilor. Este mai vechi, noi actualizăm acel HG. Dacă nu mă înșel, se prevede ca în cinci luni de la data ordinului de începere să termine capetele și, după ce finalizează capetele, aprobăm indicatorii și putem scoate la licitație capetele până se rezolvă mijlocul. Noi zicem că până în 2020, dacă merg lucrurile cum trebuie, se va putea circula. Să vedem ce probleme de mediu vor fi acolo, pentru că este situl Natura 2000. Dar, pe capete, din ce știm noi, nu vor fi probleme. Dar vom vedea după ce vom avea primele rezultate ale studiului de fezabilitate.
