”Gânduri printre cuvinte”, carte semnată de dr. Dan Mihai Bârliba, absolvent Magna Cum Laude al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, doctor în logică şi deţinător a patru titluri Doctor Honoris Causa, tipărită la Editura Niculescu, a reapărut recent, în câteva exemplare.
După cum mărturiseşte autorul, în introducere, ţelul principal a fost apropierea ”de lumea cuvintelor, ştiind cât de strălucitoare, dar şi cât de enigmatice sunt aceste «scântei ale spiritului»”.
Lucrarea nu este văzută ca o simplă culegere de aforisme în accepţiunea consacrată a termenului, ci ”o îngemănare între conturarea unor gânduri şi schiţarea unor zâmbete”, butadele alese nefiind prezentate pe grupări tematice.
Într-adevăr, parcurgând antologia, ne convingem de faptul că aforismele propuse, pe lângă un mesaj – mai simplu sau mai amplu – pe care îl transmit, au şi apanajul umorului fin, de calitate:
„Un astronom a cunoscut multe star-uri, dar nu are autografe de la ele”.
„Neavând alt mijloc de transport, s-a lăsat dus de nas”.
„Nu trebuie să fii pasionat de botanică pentru a căuta nod în papură”.
Altele, însă, au o notă gravă, lăsând deoparte latura umoristică şi concentrându-se pe acele valori perene pe care suntem invitaţi să le (re)descoperim:
„Cărţile vechi nu se demodează niciodată”.
„Adevăratul loc de veşnică odihnă al lui Eminescu se află în Ceruri, într-o stea prefăcută în poezie”.
„Iisus s-a ridicat la Ceruri, iar de acolo îi vede pe toţi cei care Îl venerează”.
Alăturarea celor două tipuri de cugetări, nu neapărat într-o ordine prestabilită, este o alegere inspirată a autorului, fiindcă – conform principiului echilibrului universal sau, dacă vreţi, al Yin şi Yang – spiritul uman are nevoie de alternanţă, întotdeauna tema gravă, dramatică va fi întreruptă de un zâmbet.
Iar varietatea modurilor de abordare continuă, trecând de la cugetări ce au tangenţă cu fizica („Fulgerele sunt lecţii aplicative despre durata unei clipe”) la altele în care ironia devine deosebit de amară, chiar caustică: „Deşi sunt foarte inteligenţi, delfinii nu au reuşit încă să-i dreseze pe unii oameni”.
O maximă deosebit de profundă: „Trebuie să crezi în Dumnezeu, pentru ca şi Dumnezeu să creadă în tine”.
Nu lipsesc nici jocurile (amuzante) de cuvinte: „Orice venit este binevenit (ne referim la zona pecuniară, nu la oaspeţii nepoftiţi”. Sau: „Fizica, în mod lăudabil, a conferit cailor… putere”. Ori: „X este apreciat la serviciu pentru că ştie, ca nimeni altul, să facă servicii”.
Nu putem încheia fără a menţiona două aforisme cu caracter filosofic:
„Filosofii au gândit Infinitul; Brâncuşi a reuşit să-l vizualizeze”.
„Şi un fir de iarbă are dreptul la o abordare filosofică despre sensul existenţei”.
Aforismele propuse de dr. Dan Mihai Bârliba oferă cititorului atât o lectură antrenantă (mereu îţi vei dori să-l parcurgi pe următorul), cât şi una instructivă, fiindcă, după cum spuneam, multe dintre ele merg la esenţe, ajutând, totodată, lectorul să pătrundă în microuniversul complex, inedit şi fascinant al autorului.
CURIERUL NAŢIONAL
