Creștinii îi sărbătoresc duminică, 8 noiembrie, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, considerați conducătorii cetelor de îngeri și călăuze ale sufletelor spre Rai. În tradiția populară, această zi este dedicată și pomenirii celor trecuți la cele veșnice. Aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica.
Arhanghelul Mihail este considerat conducătorul oștilor cerești și un apărător al oamenilor în lupta împotriva răului. Arhanghelul Gavril este cel care i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Mântuitorul Iisus Hristos. Tot el le-a adus drepților Ioachim și Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.
Ce semnificație au cei doi Arhangheli în tradiția populară
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail ocupă un loc aparte și este mai venerat decât Arhanghelul Gavril. Uneori, este înfățișat purtând cheile Raiului și fiind un luptător neînfricat împotriva diavolului.
Potrivit credințelor populare, Mihail veghează la capul bolnavilor atunci când acestora le este sortit să moară și la picioarele lor dacă le este dat să mai trăiască. De asemenea, este asociat cu Sfântul Ilie, atunci când acesta aduce tunete, fulgere și grindină, dar și cu Sfântul Haralambie, în tradiția potrivit căreia ține ciuma în frâu.
În Bucovina, Arhanghelii erau considerați păzitorii oamenilor de la naștere până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora. În credința populară, ei participă și la Judecata de Apoi, sunt ocrotitori ai casei și au rolul de a arde păcatele și de a purifica sufletele.
Obiceiuri de Sfinții Mihail și Gavril
În zonele de munte, unde Arhanghelii sunt considerați și patroni ai oilor, ciobanii respectau un ritual special. Stăpânii turmelor pregăteau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieților”, după numele berbecilor despărțiți de oi.
În dimineața zilei de 8 noiembrie, turta era aruncată în mijlocul oilor. Se credea că, dacă aceasta cădea cu fața în sus, toate oile urmau să aibă miei în primăvara următoare.
În calendarul popular, sărbătoarea Arhanghelilor se întinde pe trei zile: 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi este numită „capul Arhanghelului”, a doua „mijlocul Arhanghelului”, iar a treia „coada Arhanghelului”.
Un alt obicei este aprinderea lumânărilor atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți fără lumină sau dispăruți în împrejurări tragice. Se spune că Arhanghelii iau sufletele oamenilor atunci când aceștia mor, motiv pentru care ziua este dedicată și pomenirii celor trecuți la cele veșnice.
În sâmbăta dinaintea sărbătorii se organizează praznice pentru sufletele morților. Ofrandele împărțite de pomană în Ajun sau în ziua Arhanghelilor sunt cunoscute sub numele de „Moșii de Arhangheli”.
Ce nu este bine să faci de Sfinții Mihail și Gavril
Potrivit credinței populare, în ziua de 8 noiembrie nu se lucrează. Tradiția spune că cei care nu respectă această regulă se vor chinui înainte de moarte.
Ziua este cunoscută și sub numele de „Vara Arhanghelilor”. Tot în tradiția populară se spune că, între sărbătoarea Arhanghelilor și Crăciun, trebuie să existe între două și patru zile senine și călduroase, numite „Vara iernii”.
Aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica
Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, peste 630.000 de femei poartă numele Mihaela, Gabriela sau derivate ale acestora.
În cazul bărbaților, numărul este de aproximativ 830.000. Aceștia poartă numele Gabriel, Mihai sau variante derivate.
