Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat o nouă hotărâre cu impact major asupra dosarelor penale din România, stabilind că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind aplicarea prescripției în baza principiului legii penale mai favorabile nu respectă dreptul Uniunii Europene. La scurt timp după anunțarea deciziei, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a transmis un punct de vedere în care susține că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european și standardele de protecție a drepturilor fundamentale.
Hotărârea pronunțată de CJUE reprezintă o continuare a deciziei cunoscute drept „Lin”, adoptată în anul 2023, și vine în urma unei sesizări formulate într-un dosar de evaziune fiscală instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Judecătorii europeni au concluzionat că abordarea Înaltei Curți privind aplicarea retroactivă a deciziilor Curții Constituționale referitoare la prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene.
Potrivit CJUE, statele membre au obligația de a asigura sancționarea eficientă a fraudelor care afectează interesele financiare ale Uniunii și nu pot adopta interpretări care creează un risc sistemic de impunitate.
Cum a apărut controversa privind prescripția
Disputa își are originea în două decizii ale Curții Constituționale din 2018 și 2022, prin care au fost declarate neconstituționale prevederi privind întreruperea termenului de prescripție în materie penală.
În urma acestor hotărâri, s-a considerat că, timp de aproape patru ani, legislația românească nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție.
În anul 2022, Înalta Curte a decis că această situație se aplică și faptelor comise între 2014 și 2018, invocând principiul lex mitior, potrivit căruia se aplică legea penală mai favorabilă.
Consecințele au fost importante: începând din 2022, mii de dosare penale s-au închis ca urmare a intervenirii prescripției, inclusiv cauze privind fraude și infracțiuni economice.
CJUE reafirmă concluziile din Hotărârea „Lin”
În hotărârea din 2023, Curtea Europeană stabilise deja că instanțele române trebuie să lase neaplicată interpretarea ÎCCJ din 2022 atunci când aceasta împiedică sancționarea fraudelor grave care afectează fondurile Uniunii Europene.
Cu toate acestea, în 2024, Înalta Curte a apreciat că instanțele române nu pot ignora propria decizie fără a încălca principiile legalității și interdicția creării unei norme juridice noi prin combinarea mai multor reglementări.
Noua hotărâre – denumită neoficial „Lin II” – respinge această abordare și reafirmă că dreptul european prevalează atunci când este necesară protejarea intereselor financiare ale Uniunii.
Dosarul care a dus din nou problema în fața CJUE
Cazul care a generat noua sesizare privește un dosar de evaziune fiscală în care un om de afaceri era acuzat că a produs un prejudiciu de aproape 100.000 de euro.
Curtea de Apel Oradea a dispus încetarea procesului penal pe motivul intervenirii prescripției, însă procurorii au contestat soluția, susținând că aceasta ignoră jurisprudența CJUE din 2023.
Dosarul a ajuns la Înalta Curte, care a decis să solicite o nouă interpretare din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Ce înseamnă „fraudă gravă”, potrivit Curții Europene
Un alt aspect important clarificat prin hotărârea de joi privește noțiunea de „fraudă gravă”.
CJUE stabilește că, în lipsa unei definiții în legislația națională, orice fraudă care produce un prejudiciu total mai mare de 50.000 de euro trebuie considerată automat gravă în sensul Convenției privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Judecătorii europeni mai arată că soluția pronunțată nu obligă instanțele române să creeze artificial un nou regim al prescripției, ci doar să nu aplice interpretările care favorizează impunitatea în cazurile de fraudă gravă.
Reacția Înaltei Curți conduse de Lia Savonea
La scurt timp după publicarea hotărârii CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un comunicat amplu în care respinge ideea că ar fi ignorat dreptul european.
Instanța supremă susține că și-a fundamentat soluțiile pe interpretarea armonizată a dreptului Uniunii Europene, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit ÎCCJ, dreptul european trebuie aplicat împreună cu standardele de protecție a drepturilor fundamentale, iar instanța afirmă că a urmărit permanent respectarea principiului legalității și a dreptului la un proces echitabil.
În finalul comunicatului, Înalta Curte subliniază că își va continua activitatea „cu aceeași responsabilitate și echilibru”, având ca reper aplicarea corectă a dreptului european și protejarea drepturilor fundamentale.
Noua hotărâre a CJUE este de așteptat să influențeze modul în care instanțele române vor soluționa dosarele privind fraudele grave, în special cele care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, și ar putea avea efecte importante asupra unor cauze aflate încă pe rol.
Citește și: Guvernul pregătește Cererea de plată nr. 5 din PNRR. România ar putea încasa până la 2,6 miliarde de euro
