Copiii, tot mai expuși pericolelor din mediul online. Comisia Europeană avertizează asupra efectelor rețelelor sociale și ale inteligenței artificiale. Utilizarea excesivă a dispozitivelor poate afecta somnul, sănătatea mintală și dezvoltarea socio-emoțională
Rețelele sociale și serviciile digitale le oferă copiilor oportunități importante de învățare, comunicare și exprimare, însă îi pot expune și unor riscuri extinse pentru sănătatea fizică și mintală. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor, reducerea interacțiunilor directe, hărțuirea online, conținutul ilegal și utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale se numără printre pericolele evidențiate într-un raport privind siguranța minorilor în mediul online, prezentat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Documentul subliniază că evoluția rapidă a tehnologiei le-a oferit copiilor posibilități extraordinare de a interacționa cu alți tineri, de a-și manifesta creativitatea și de a avea acces la informații, educație și sprijin. În același timp, specialiștii atrag atenția că minorii nu pot fi tratați precum adulții atunci când sunt analizate efectele rețelelor sociale și ale altor servicii digitale.
Vârsta, mediul familial, situația socioeconomică și particularitățile individuale pot influența atât nivelul de expunere, cât și gravitatea efectelor. Un rol important îl are și modul în care sunt proiectate platformele, inclusiv funcțiile și mecanismele care îi determină pe utilizatori să petreacă perioade îndelungate în mediul online.
Ecranele pot înlocui joaca, sportul și interacțiunile directe
Raportul avertizează că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate lua locul activităților esențiale pentru dezvoltarea copiilor, precum joaca în aer liber, sportul și comunicarea față în față.
Utilizarea dispozitivelor și a rețelelor sociale de la vârste foarte mici poate limita explorarea practică și interacțiunile sociale directe. În timp, aceste schimbări pot afecta dezvoltarea socio-emoțională și pot crește vulnerabilitatea în fața unor probleme de sănătate mintală.
Folosirea îndelungată a telefoanelor, tabletelor și computerelor poate fi asociată și cu probleme de somn, reducerea capacității de concentrare, oboseală oculară digitală și afecțiuni musculo-scheletice.
Specialiștii arată că utilizarea intensă a rețelelor sociale și a altor servicii digitale în rândul copiilor și adolescenților este asociată cu rate mai ridicate de anxietate și depresie. În cazul minorilor care se confruntă deja cu astfel de probleme, anumite experiențe din mediul online pot agrava dificultățile existente.
Unii copii sunt mai vulnerabili în fața prejudiciilor online
Efectele mediului digital nu sunt identice pentru toți minorii. Raportul arată că anumite caracteristici ale platformelor pot avea consecințe diferite, în funcție de vârsta copilului, situația familială și socială, experiențele personale sau problemele cu care acesta se confruntă.
Copiii care aparțin unor grupuri minoritare, cei cu nevoi educaționale speciale, minorii cu afecțiuni de sănătate mintală preexistente și tinerii expuși discriminării pot fi mai vulnerabili în fața hărțuirii, manipulării și altor forme de prejudiciu online.
Experții consideră că sunt necesare date și cercetări solide pentru a înțelege mai bine legătura dintre utilizarea serviciilor digitale și efectele negative asupra dezvoltării. Aceste informații ar trebui să stea la baza măsurilor prin care minorii sunt protejați, fără a fi excluși de la beneficiile tehnologiei.
Inteligența artificială aduce noi amenințări
Raportul atrage atenția și asupra riscului ca minorii să fie expuși la conținut ilegal sau periculos. Printre amenințările menționate se numără materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor, ademenirea minorilor, hărțuirea cibernetică, radicalizarea și incitarea la acte ilegale, violente sau teroriste.
Utilizarea pe scară largă a instrumentelor bazate pe inteligență artificială creează pericole suplimentare. Astfel de tehnologii pot fi folosite pentru producerea unor materiale sintetice de abuz sexual asupra copiilor, inclusiv imagini sau înregistrări de tip „deepfake”.
Specialiștii avertizează că asemenea utilizări abuzive pot avea efecte grave asupra sănătății fizice și mintale, a dezvoltării și a siguranței victimelor.
Raportul susține că furnizorii rețelelor sociale și ai altor servicii digitale trebuie să poarte responsabilitatea principală pentru protejarea minorilor. Platformele ar trebui să demonstreze că produsele și serviciile lor sunt sigure pentru copii, iar mecanismele de protecție trebuie integrate încă din etapa de proiectare.
Fără ecrane și rețele sociale până la vârsta de 2 ani
Recomandările sunt adaptate etapelor de dezvoltare ale copiilor.
Pentru grupa de vârstă 0–2 ani, specialiștii recomandă evitarea ecranelor și a rețelelor sociale.
În cazul copiilor cu vârste între 3 și 12 ani, dispozitivele și serviciile digitale adecvate vârstei ar trebui utilizate sub supravegherea adulților.
Pentru adolescenții între 13 și 18 ani, raportul propune o autonomie care să evolueze treptat, în funcție de vârstă și de nivelul de maturitate, cu acces la platforme și servicii adecvate.
Comisia propune analizarea unei restricții armonizate la nivelul Uniunii Europene privind accesul copiilor sub 13 ani la platformele de socializare și la alte servicii digitale. Statele membre ar putea adopta și restricții suplimentare, în baza principiului precauției, pentru utilizatorii care au împlinit această vârstă.
Verificarea vârstei și reguli mai stricte pentru platforme
Printre recomandările raportului se află introducerea unor sisteme eficiente de verificare a vârstei și extinderea normelor privind principalele caracteristici de siguranță ale platformelor.
Documentul propune transferarea responsabilității către furnizorii de servicii digitale, care ar trebui să demonstreze că produsele lor nu pun în pericol minorii.
Sunt recomandate, de asemenea, măsuri clare pentru prevenirea, detectarea, raportarea și blocarea abuzurilor sexuale asupra copiilor în mediul online, inclusiv în cadrul comunicărilor private.
Raportul solicită și consolidarea mecanismelor prin care copiii și adolescenții pot depune reclamații, precum și întărirea drepturilor acestora în calitate de utilizatori și consumatori ai serviciilor digitale.
Părinții și profesorii au un rol important
Părinții și îngrijitorii sunt îndemnați să urmărească timpul petrecut online de copii și să discute cu aceștia despre riscurile întâlnite. Specialiștii recomandă îndrumarea și dialogul, precum și crearea unor alternative atractive în afara mediului digital.
Activitățile sportive, joaca, participarea la evenimente culturale și interacțiunile directe sunt considerate esențiale la orice vârstă.
Raportul recomandă integrarea educației și alfabetizării digitale în programele destinate copiilor, părinților, profesorilor și educatorilor. Sunt propuse și investiții în infrastructura necesară activităților offline, elaborarea unor orientări comune pentru părinți și finanțarea pe termen lung a cercetărilor privind efectele tehnologiei asupra minorilor.
Mediul digital poate aduce și beneficii
În ciuda riscurilor, raportul recunoaște că tehnologia poate contribui la bunăstarea și dezvoltarea copiilor atunci când este utilizată în condiții de siguranță.
Minorii care au competențe digitale solide și beneficiază de protecție pot folosi serviciile online pentru a păstra legătura cu alți tineri, pentru a găsi sprijin, pentru a învăța independent și pentru a-și exprima ideile și creativitatea.
Obiectivul recomandărilor este găsirea unui echilibru între protejarea copiilor și dreptul acestora de a participa la lumea digitală și de a beneficia de oportunitățile oferite de tehnologie.
Citește și: Președintele Nicușor Dan condamnă ”ferm” spionajul Rusiei care a vizat România și alte state UE și NATO
