La Bruxelles, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit prima Săptămână a Societății Civile, în cadrul căreia peste 800 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai grupurilor de tineret s-au reunit pentru a discuta despre viitoarele alegeri și viitorul UE. Nu a fost un exercițiu de imagine, ci mai degrabă o dezbatere concretă pentru identificarea soluțiilor de reformare a politicilor europene care urmează a fi incluse într-o rezoluție a CESE în iulie, care va sublinia ce așteaptă societatea civilă de la viitoarea conducere a Parlamentului European și a Comisiei. Aceasta este și dorința și promisiunea fermă exprimată public de către Oliver Röpke, Președintele Comitetului Economic și Social European: “În această săptămână, am măsurat pulsul societății civile din Europa și am asistat la creșterea „GenEU”. Mesajul pentru următorii lideri ai UE, pe care mă angajez să-l aduc în atenție, este clar – mai multă democrație și tineret, mai puține știri false și o economie care funcționează pentru toți. Europa nu își poate permite să ignore vocea societății civile, adevăratul câine de pază al democrațiilor noastre”.
O viziune susținută și de Pedro Silva Pereira, vicepreședintele Parlamentului European: “Parlamentul European, ca singură instituție aleasă direct de cetățeni, a fost un partener natural în sprijinirea rolului organizațiilor societății civile în modelarea politicilor și priorităților Europei. Dar se pot face mai multe. Munca depusă în timpul Săptămânii Societății Civile a CESE a fost cu adevărat remarcabilă, cu o serie de propuneri importante adoptate care merită să fie luate în serios. Din partea Parlamentului European, angajamentul nostru este clar: vom continua să lucrăm mână în mână cu societatea civilă pentru a consolida spațiul nostru public, făcându-l mai democratic și mai incluziv’
La rândul său, Laurențiu Plosceanu, Vicepreședinte CESE, Președinte ARACO și Vicepreședinte UGIR, a menționat importanța practică a dezbaterilor din Săptămâna Societății Civile: “Acesta este angajamentul Comitetului Economic și Social European, de a transpune în practică viziunea societății civile asupra viitorului Uniunii Europene. Observațiile și propunerile deosebit de fundamentate se vor regăsi pe agenda Comisiei Europene și a Parlamentului European. Așa cum menționa Președintele CESE, Oliver Röpke, nu avem dreptul de a ignora viziunea cetățenilor asupra viitorului lor în Uniunea Europeană. Cu siguranță, anul 2024 reprezintă un an crucial care, prin implicarea participativă și efectivă a societății civile, în special a tinerilor, va conduce la o schimbare de substanță a politicilor la nivel european.”
La Bruxelles, subiectele care s-au aflat în centrul atenției au fost o guvernanță receptivă, politici incluzive și un viitor durabil pentru toți europenii. Primele perspective de revigorare și de guvernare participativă, regăsite în mesajele formulate de organizațiile societății civile pentru noii lideri ai UE, s-au concentrat pe:
-Mai multe acțiuni în combaterea dezinformării
-Crearea unei economii care funcționează pentru oameni și planetă
-Vocea mai puternică a tineretului
– Mai multă democrație și îmbunătățirea urmăririi inițiativelor cetățenilor europeni (ICE)
În cadrul Săptămânii Societății Civile, înaintea alegerilor europene, reprezentanții tinerilor și jurnaliștii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la răspândirea vertiginoasă a dezinformării și aprofundarea polarizării online, în special pe platformele de social media. Aceștia au subliniat necesitatea urgentă de acțiuni decisive, inclusiv de a dezvolta cadre juridice solide pentru combaterea dezinformării.
Abordarea acestei provocări complexe necesită acțiuni pe mai multe direcții. Înțelegând importanța unei societăți “alfabetizate” digital, organizațiile societății civile îndeamnă guvernele, școlile și companiile de tehnologie să colaboreze mai strâns. Scopul este de a ajuta oamenii să dezvolte abilitățile de care au nevoie pentru a judeca cu atenție informațiile online, creând o lume digitală bogată în cunoștințe și deschisă tuturor.
O temă centrală care a reieșit din discuții a fost necesitatea unui model economic care să acorde prioritate atât oamenilor, cât și mediului. Actorii societății civile solicită o schimbare de la modelele tradiționale centrate pe creștere și îndeamnă UE să adopte o abordare mai holistică care să ia în considerare bunăstarea, prosperitatea și limitările mediului nostru.
Organizațiile de tineret doresc ca UE să facă din propunerea de directivă privind sustenabilitatea corporativă due diligence o realitate. Directiva ar face companiile mai responsabile și mai durabile prin luarea în considerare a drepturilor omului și a mediului în operațiunile lor. Ei solicită, de asemenea, taxe speciale pe bunurile dăunătoare mediului, cum ar fi articolele de lux, cu veniturile direcționate către inițiative ecologice.
Odată cu IA care schimbă peisajul economic, participanții au subliniat cât de important este pentru UE să rămână un lider competitiv în procesul de transformare digitală globală. Această conducere ar trebui să fie ghidată de principii etice, valori democratice și standarde umane. UE a fost îndemnată să nu stimuleze frica și anxietatea în jurul IA, ci, în schimb, să educe cetățenii cu privire la acest subiect și să le permită să trăiască și să lucreze alături de aceasta.
Tinerii trebuie să se regăsească pe agenda politică europeană
La Bruxelles a impresionat dorința fermă a tinerilor de a se regăsi în mod real pe agenda decidenților europeni, cerând explicit prezența lor în luarea deciziilor, implicit o cotă de reprezentativitate în structurile europene. O cerință legitimă având în vedere că la alegerile europene din acest an, potrivit sondajelor, se anticipează o creștere a numărului de votanți din tânăra generație.
Acest fapt este confirmat și în concluziile oficiale ale dezbaterilor de la Bruxelles: ”Societatea civilă insistă că tinerii trebuie să fie împuterniciți să modeleze viitorul Europei. Participanții au subliniat că un „test pentru tineret” trebuie implementat pentru toate politicile UE, asigurându-se astfel că acestea sunt evaluate pentru impactul lor asupra generațiilor mai tinere. Grupurile de tineret pledează în mod special pentru crearea de cote de tineri pentru alegerile pentru Parlamentul European. Acest lucru, susțin ei, ar asigura o reprezentare mai mare a tinerilor în procesul de luare a deciziilor și ar deschide calea către o UE mai incluzivă și mai receptivă.
Dincolo de implicarea tinerilor, un apel pentru o democrație mai rezistentă și incluzivă a răsunat pe parcursul săptămânii. Participanții au cerut o Europă în care societatea civilă să poată prospera într-un spațiu sigur și favorabil. Aceștia au subliniat necesitatea unui dialog civil structurat la toate nivelurile guvernamentale, atât în cadrul UE, cât și cu candidatul” .
Opiniile tinerei generații, mic tratat de bune practici europene
Sincer, am rămas impresionat de dezbaterile “Your Europe, Your Say” găzduite în cadrul “Săptămânii Societății Civile “ de la Bruxelles. Reprezentanții organizațiilor de tineret din Uniunea Europeană și din țările candidate au prezentat o veritabilă lecție de implicare participativă, lucru dorit și de Oliver Röpke, președintele Comitetului Economic și Social European. Indiferent de țară, de etnie sau de religie, tinerii participanți și-au dedicat timpul pentru a elabora, în comun, teze de bună guvernare. Pentru a fi susținute și puse în practica legislativă a Parlamentului European, ele a fost supuse la vot de către Președintele CESE și transmise către Comisia Europeană.
Am avut ocazia să discut cu doi tineri remarcabili din Republica Moldova, țară candidată la aderarea în Uniunea Europeană. Nu întâmplător am ales acești reprezentanți ai tinerei generații. Mihai Nesteriuc este student la Jurnalism și Științe ale Comunicării precum și la Facultatea de Arte Frumoase, provenind dintr-o familie mixtă, tatăl fiind ucrainean iar mama moldoveancă, și Abumani Mohammad Alkasem, reprezentantul Consiliului Național al Tineretului din Moldova. Este dovada că viziunea tinerilor asupra viitorului Uniunii Europene nu ține cont de naționalitate, etnie sau religie.
Mihai Nesteriuc a sintetizat: ”Comunicând cu reprezentanți ai tinerilor din diferite părți ale Europei, mi-am dat seama mai mult ca niciodată de potențialul comunității de tineri de pe continentul nostru, precum și de puterea determinării și ambiției lor. În timp ce discutați împreună diverse probleme de actualitate cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană, îți dai seama în același timp ce perspectivă nouă are tânăra generație asupra diferitelor probleme și cât de diferit caută tinerii soluții într-un mod inovator.
Echipa din care am făcut parte a discutat un proiect de recomandare pe tema responsabilității întreprinderilor în domeniul protecției mediului și al drepturilor omului, precum și asigurarea legislației în acest domeniu. S-a propus ca întreprinderile să fie responsabile pentru emisiile de CO2 și pentru modul în care sunt luate în considerare drepturile lucrătorilor. Alte propuneri ale echipelor au vizat combaterea dezinformării, apărarea drepturilor reproductive ale femeilor și consolidarea societății europene. Proiectul nostru s-a numărat printre cele cinci care au fost prezentate înalților reprezentanți ai Comitetului European pentru Afaceri Sociale și Economice, lucru de care ne-am bucurat teribil de mult, deoarece orele de discuții active și de brainstorming au fost fructuoase.
Aș dori să menționez, de asemenea, că la eveniment au participat reprezentanți ai tinerilor din țările candidate la Uniunea Europeană, ceea ce nu a lipsit să mă bucure, mai ales că am avut onoarea de a fi unul dintre ei. Fără îndoială că și acești tineri se simt și se recunosc ca europeni, iar acest lucru nu poate fi trecut cu vederea, având în vedere că nu există diferențe sau bariere serioase între ei și tinerii din țările UE. Nu mi-e teamă să o spun, dar tinerii din aceste țări sunt probabil chiar mai conștienți de ei înșiși ca europeni, considerând provocările uluitoare cu care s-au confruntat țările lor în istorie și având în vedere nevoia vitală de coeziune în societățile lor în fața unui inamic atât de terifiant – războiul.
Este evident cât de important va fi rolul Uniunii Europene în reconstrucția regiunii, Ucraina în primul rând, dar și sprijinul economic, sau aș spune chiar învierea, a Moldovei. Toate speranțele noastre pentru viitor sunt indisolubil legate de acest bloc de țări cel mai dezvoltat din punct de vedere economic de pe Pământ. Iar în construirea viitorului nostru comun, noi, tinerii, dorim să participăm în cel mai direct mod”.
La rândul său, Abumani Mohammad Alkasem, reprezentantul Consiliului Național al Tineretului din Moldova, a fost concis :”Ca cetățeni implicați, tineri, din Republica Moldova, suntem conștienți de anumite provocări pe care Moldova le întâmpină.
Noi am insistat asupra subiectului amenințărilor hibride, un obstacol pe care Republica Moldova îl întâmpină la momentul actual, în contextul parcursului nostru european, dar și în contextul electoral. Propunerea, după discuțiile cu tinerii participanți din diferite țări europene, constă din mai multe elemente, precum:
– Crearea unui cadru legal care ar atenua dezinformarea și polarizarea
– Revizuirea algoritmilor rețelelor de socializare
– Mobilizarea moderatorilor rețelelor de socializare într-un mod mai ajustat nevoilor
La fel, am propus încurajarea stagiilor de practică plătite și recunoscute pentru tineri, ce reiese din nevoia tinerilor specialiști în experiența de muncă.
Nu în ultimul rând, am susținut inițiativa de o cotă pentru un anumit număr de europarlamentari tineri, în contextul alegerilor parlamentului UE, reflectând prioritatea Consiliului Național al Tineretului din Moldova – reprezentativitatea tinerilor la toate nivelurile.
Fiind tineri din Republica Moldova, țară candidată în Uniunea Europeană, ne așteptăm la susținere prin fonduri pentru societatea civilă (îndeosebi de tineret) sistemul de educație deja îndepărtat de realitățile lumii moderne.
Ne așteptăm la un ajutor în transpunerea bunelor practici ce mobilizează comunitatea în a participa activ, sau chiar prin votul începând cu 16 ani.
Oportunități pentru tineri, de la poziții de muncă pentru tinerii specialiști din Moldova, până la ajutorul în schimbul de experiență și expertiză între tinerii din Moldova și UE.
Suntem conștienți că avem multe capitole pe care avem nevoie să lucrăm, și UE ar putea facilita aceste procese.
În următoarele luni, Consiliul Național al Tineretului din Moldova va expune o listă de priorități și așteptări a tinerilor din Moldova față de UE”.
