Alegerile de ieri au fost printre cele mai atractive din ultimii 25 de ani, cu cea mai mare prezenţă la urne din 1994 până acum. Rezultatele au mai echilibrat configuraţia viitorului Parlament European în care popularii şi socialiştii rămân cele mai mari grupuri. La rândul lor, liberalii, verzii şi naţionaliştii au obţinut scoruri semnificative, pe alocuri istorice.
Aceste alegeri au confirmat că popularii au rămas principala forţă politică din Uniunea Europeană, urmaţi de socialişti. A fost cumva surprinzătoare această ascensiune a liberalilor, grupul ALDE al lui Guy Verhofstadt, care se va alia, cel mai probabil, cu La République En Marche a lui Emmanuel Macron.
La nivelul întregii Uniuni Europene, popoarele au spun un “nu” extrem de clar izolaţionismului, propunerilor populiste, euroscepcismului. Este o reconfirmare a faptului că popoarele europene doresc eu o Europă democratică şi incluzivă.
În Franţa, partidul condus de Marine Le Pen, Rassemblement national, a reuşit să intre în Parlamentul European cu un scor care depăşeşte cu puţin La République En Marche. Dar, odată ajunşi în Parlamentul European, aceşti extremişti ar trebui să se alieze într-un grup care nu ar influenţa foarte politica europeană. Marine Le Pen, care are probleme cu justiţia, nu a fost prima pe lista acestui partid. Aceasta trebuie să înapoieze 300.000 de euro pentru că şi-a angajat fictive nişte asistenţi care, de fapt, lucrau la partidul său.
Mâine, liderii europeni se vor întruni pentru a discuta viitorul arhitecturii instituţiilor europene din perspectiva conducătorilor. Trebuie ales preşedintele Comisiei Europene şi cel al Consiliului European.
