Alegerile europarlamentare din luna mai, care se conturează drept o confruntare crucială între politicienii europeni eurofili şi cei eurosceptici, vor oferi o serie de semnale importante privind viitorul Uniunii Europene pe scena internaţională, inclusiv în planul securităţii scrie Mediafax.
Ideea de armată europeană nu este una nouă, ci este un subiect care o dată la câţiva ani generează discuţii intense în rândul politicienilor din Europa, opozanţii temându-se că proiectul ar putea submina unitatea Alianţei Nord-Atlantice (NATO) şi ar eroda suveranitatea ţărilor membre.
Pe de altă parte, susţinătorii ideii afirmă că, în contextul ascensiunii Chinei, revigorării Rusiei şi volatilităţii preşedintelui SUA, Donald Trump, privind respectarea angajamentelor de securitate, Europa trebuie să-şi poată garanta de una singură propria securitate, adăugând însă că noua structură nu reprezintă o alternativă la Alianţa Nord-Atlantică, dominată de Statele Unite.
În aceste condiţii, în ultimii ani, liderii UE au venit cu o serie de iniţiative pentru intensificarea cooperării europene în domeniul securităţii, cele mai semnificative fiind PESCO şi Fondul European de Apărare.
Aprobat în decembrie 2017, Planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO) are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene. La proiectul PESCO participă toate statele UE, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii.
Comisia Europeană susţine că Fondul European de Apărare, creat în 2017, „ar putea genera, în sectorul dezvoltării capacităţilor de apărare, investiţii totale de 5 miliarde de euro pe an după 2020″.
