9.1 C
Craiova
sâmbătă, 16 noiembrie, 2019
Acasă Actualitate Cele 6 îngrijorări ale conducerii Băncii Naționale

Cele 6 îngrijorări ale conducerii Băncii Naționale

-

Cel puțin 6 avertismente privind riscurile care ar putea afecta economia rezultă din minuta discuțiilor membrilor Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 7 februarie. De la riscul scăderii investițiilor, la presiunile salariale, OUG 114/2018, la perspectivele creșterii economice, discuțiile celor 9 membri ai CA al BNR au abordat principalele îngrijorări din economie, potrivit Hotnews.
  • 1.Numeroși membri ai Consiliului și-au exprimat îngrijorările crescute legate de evoluția nefavorabilă a investițiilor și mai ales de accelerarea creșterii deficitului de cont curent, a cărui pondere în PIB s-a mărit probabil semnificativ în 2018 față de nivelul de 3,2% atins în 2017, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia prin investiții străine directe și transferuri de capital.
  • 2. Tensiunile pieței muncii, implicit presiunile salariale, se vor menține deosebit de ridicate în perspectivă apropiată. S-a observat că pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2018 creșterea câștigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat, ca de altfel și cea a câștigului salarial mediu net real, care a atins un maxim al ultimelor patru trimestre.
  • 3. Potențialul de risc al contextului intern rămâne ridicat, mai ales în fața unei eventuale schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale sau a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.
  • 4. Perspectiva creșterii economice suferă o schimbare, ritmul anual fiind așteptat să continue să decelereze progresiv. O sursă majoră a schimbării o reprezintă impactul prezumat a decurge din măsurile fiscale și bugetare implementate în 2019. Aici au fost notate și influența încetinirii activității economice în Europa și tensiunile comerciale.
  • 5. Dinamica investițiilor – prioritar afectată – este așteptată să cunoască o modestă redresare, existând chiar riscul prelungirii scăderii acesteia, mai ales în ipoteza restrângerii investițiilor în sectorul public și în cel al companiilor de stat. O revigorare durabilă a activității investiționale este condiționată inclusiv de predictibilitatea cadrului fiscal și legislativ, cu impact și asupra încrederii investitorilor rezidenți și nerezidenți.
  • 6. În contextul discutării implicațiilor taxei asupra activelor financiare ale instituțiilor de credit, membrii Consiliului și-au exprimat din nou îngrijorările legate de maniera de stabilire a acesteia, reiterând că legarea acestei taxe de cotații reprezentative ale pieței monetare interbancare – precum ROBOR la 3 și 6 luni – înseamnă, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, fiind prin urmare esențial ca OUG 114 să renunțe la această abordare. S-a subliniat că independența instrumentelor de politică monetară, ca parte a independenței statutare a BNR, este crucială pentru îndeplinirea mandatului privind stabilitatea prețurilor. Totodată, s-a arătat din nou că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei.
Membrii Consiliului au conchis că efectele cumulate ale acestor măsuri sunt dificil de evaluat în stadiul actual, având în vedere o serie de neclarități și multitudinea canalelor de propagare în economie, ele fiind de natură să sporească gradul de incertitudine.

S-a arătat că incertitudini crescute sunt asociate și conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019. Prognoza asumă și o încetinire mai evidentă a creșterii economice în zona euro/UE și pe plan global. În opinia unor membri ai Consiliului, încetinirea pe plan extern ar putea fi însă chiar mai pronunțată, date fiind riscurile crescute induse de conflictul comercial și de modul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de tensiuni geopolitice și volatilitatea pieței financiare internaționale.

​Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

ȘTIRI VIDEO GdS