Scumpirile bunurilor exprimate în euro în interval de un an

După ce euro a depăşit toate pragurile istorice în raport cu leul, urmează scumpirile în lanţ în rândul produselor şi serviciilor care ţin de evoluţia valutei europene. Se scumpesc alimentele de import, maşinile, apartamentele, ratele către bănci la creditele în euro, către firmele de leasing, abonamentele de telefonie mobilă, de internet. Iată cu cât pot creşte costurile consumatorilor.

Moneda europeană bate record după record, doborând aproape în fiecare zi leul românesc. Conform cotaţiei oficiale afişate de BNR miercuri, 23 ianuarie, un euro a ajuns la 4,7569 lei. Un analist spunea pe finalul anului 2018 că „pentru a fi competitiv în regiune, leul ar trebui să se deprecieze până la 5 lei“, astfel încât exporturile să aibă de câştigat. Exportatorii sunt singurii care câştigă din deprecierea leului, precum şi investitorii speculativi, care au cumpărat ieftin valuta europeană şi o vând scump. Cum rămâne însă cu cei din ţară, care consumă produse şi servicii pe piaţa internă. Când se depreciază leul în comparaţie cu moneda europeană au de pierdut cei din ţară, din cauza scumpirilor în lanţ care apar. GdS a efectuat o analiză a potenţialelor scumpiri de produse şi servicii atunci când cotaţia euro creşte în comparaţie cu leul românesc.

Importuri mai scumpe

La un curs ridicat al euro, produsele din import se scumpesc. Şi cum societatea românească se bazează pe consum şi multe produse pe care le consumăm sunt importate, atunci importatorii vor plăti mai mulţi lei pentru aceeaşi cantitate de produse aduse de peste graniţă. Automat, această scumpire se va transpune în preţurile de la raft. Fie că este vorba despre alimente sau de produse de folosinţă îndelungată, dacă sunt aduse de peste graniţă, în special de pe piaţa europeană, în perioada în care cursul leu/euro este ridicat, atunci vor fi mai scumpe decât erau anul trecut, când cursul era stabilizat.

Apartamentele, scumpite prin efectul cursului de schimb

GdS a efectuat o analiză a celor mai importante bunuri şi servicii care s-ar scumpi din cauza evoluţiei cursului leu-euro. Pentru uşurinţa calculelor am presupus că transferul din lei în euro (şi invers) s-ar efectua la cursul oficial afişat de BNR în ianuarie 2018 şi în aceste zile de ianuarie 2019, cu precizarea că tranzacţiile efective ar avea un ecart mai mare faţă de cursul BNR, dacă sunt făcute prin intermediul caselor de schimb şi sunt şi mai dezavantajoase pentru cel care iniţiază tranzacţia dacă schimbul de valută se face prin intermediul băncilor.
Astfel, un apartament cu trei camere care costa 65.000 de euro şi anul trecut şi acum ar aduce cumpărătorului o pagubă de aproape 7.000 de lei, doar din schimbul valutar. Dacă ar fi cumpărat apartamentul de 65.000 de euro în ianuarie 2018, atunci ar fi plătit 302.250 de lei, la cursul oficial de atunci, de 4,6500 lei pentru un euro. Dacă ar cumpăra acum acelaşi apartament, despre care am presupune că ar costa tot 65.000 de euro, acum ar plăti 309.198,5 de lei. Costul suplimentar cauzat de evoluţia cursului ar fi de 6.948,5 lei. În cazul în care euro ar fi cumpărat de la casele de schimb sau de la bănci, atunci costurile viitorului proprietar al imobilului ar fi şi mai mari.
Cine vrea să cumpere o maşină second-hand care ar costa 7.000 de euro la proprietar, ar fi plătit efectiv, în ianuarie 2018, pe autovehicul 32.550 de lei. În ianuarie 2019, ar plăti efectiv, pe aceeaşi maşină pe care vânzătorul cere 7.000 de euro, undeva la 33.298 lei. Deci aceeaşi maşină ar costa mai mult cu 748 de lei, la vremea aceasta. Scumpiri şi mai mari vor fi vizibile la autovehiculele noi de import, ale căror preţuri de listă sunt exprimate tot în euro, precum şi la contractele de leasing, unde ratele lunare sunt exprimate tot în moneda europeană.
Şi cine are credit în euro are mai mult de plată la bancă luna aceasta. La o rată de 100 de euro, în ianuarie 2018 debitorul plătea o rată la bancă de 465 de lei. Acum, rata de 100 de euro îl costă pe împrumutat 475,69 lei. Creşterea este de 10,69 lei, doar din creşterea cursului de schimb.
Dacă presupunem că rata bancară este de 500 de euro, atunci în ianuarie 2018 ar fi achitat la bancă 2.325 de lei pe lună, iar în ianuarie 2019 ar plăti mai mult cu 53,45 lei, adică 2.378,45 de lei.
Abonamentele de telefonie fixă sau mobilă se exprimă în moneda europeană. Un abonament de 12 euro ar fi costat 55,8 lei anul trecut pe vremea aceasta, iar acum factura ar urca la 57,08 lei, în creştere cu 1,28 lei.
Pentru persoanele fizice care vor să vândă sau să cumpere euro, cel mai bun curs este la casele de schimb, acestea practicând tarife/cursuri de schimb apropiate de cel oficial. Băncile vând euro mai scump şi cumpără foarte ieftin, cu un ecart considerabil faţă de cursul oficial valabil în ziua respectivă.
Dacă presupunem că unii îşi plătesc în această perioadă concediile pentru la vară, dacă vor să obţină discounturi de early-booking, atunci vor plăti mai mult decât anul trecut. O vacanţă de 1.000 de euro ar fi costat efectiv, în ianuarie 2018, fix 4.650 de lei, iar acum ar costa 4.756,9 lei, mai mult cu 106,9 lei. Dacă se mai scumpeşte euro, atunci evoluţia cursului de schimb aproape că anulează reducerile făcute de turoperatori pentru rezervările din vreme (early-booking).

De ce şi cât mai creşte euro?

Cursul de schimb afişat de BNR este calculat pe baza tranzacţiilor interbancare, în funcţie de cererea şi oferta de valută din ziua respectivă şi se afişează pe site-ul Băncii Centrale la ora 13.00, în zilele lucrătoare. Unii specialişti susţin că leul se depreciază în faţa monedei europene din cauza tensiunilor politice interne, a modificărilor legislative repetate şi a instabilităţii fiscale. Alţi specialişti susţin că atâta timp cât se încearcă ţinerea sub control a indicelui ROBOR şi ţintirea inflaţiei, cotaţia euro va creşte în raport cu leul. În fond, piaţa dictează evoluţia cursului de schimb. Dacă BNR intervine în piaţa valutară, cotaţia se mai temperează, însă nu se ştie niciodată cu exactitate când vinde BNR euro pentru a tempera cursul. Singurele date oficiale sunt cele care arată cât este rezerva de euro a BNR. În funcţie de cum creşte sau scade aceasta de la o lună la alta se poate şti cu cât a intervenit Banca Centrală în piaţă. La 31 decembrie 2018, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 33,065 miliarde de euro, în creştere faţă de raportarea anterioară când fuseseră de 32,531 miliarde de euro, conform datelor publicate pe site-ul BNR. Rezerva de aur este de 103,7 tone, în valoare de 3,7 miliarde de euro.
Analiştii spun că politicile fiscale introduse de guvern pe finalul anului trecut împing leul în jos, în raport cu euro, politici care afectează economia, respectiv introducerea „taxei pe lăcomie“ în domeniul bancar, a taxei de 2% pe cifra de afaceri din sectorul energetic, precum şi taxa de 3% din afacerile din sectorul comunicaţiilor.
Economiştii-şefi ai unor bănci estimează o creştere a euro până în jurul valorii de 5 lei, până la sfârşitul anului. Potrivit unei analize macroeconomice realizate de o bancă ce are importante operaţiuni pe teritoriul României, politica fiscală rămâne cea mai mare ameninţare pentru creşterea economică şi stabilitatea macroeconomică.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”