Comisia de administratie din Camera Deputatilor va dezbate marti proiectul de lege apartinand deputatului UDMR Kulcsár-Terza József-György privind autonomia teritoriala a tinutului secuiesc, care propune revenirea la organizarea adminstrativa pe scaune, un presedinte, parlament si guvern propriu iar limba maghiara recunoscuta ca limba oficiala pe langa romana, informează HotNews.ro.

Comisia de administratie, condusa de deputatul PNL Florin Roman, trebuie sa dea un raport pe acest proiect, apoi va urma votul in plenul Camerei Deputatilor, care este prima camera sesizata. Senatul este decizionala.

La doua saptamani ce deputatul UDMR a depus acest proiect, fiind unic initiator, liderii celor trei partide ale comunitatii maghiare din Romania, UDMR, PCM si PPMT, au semnat la Cluj o declaratie comună prin care cer autonomie teritoriala, locala si culturala.

Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures care apartine judetului Mures. In proiect sunt listate cele opt scaune si localitatile apartinatoare.

“Regiunea autonoma Tinutul Secuiesc” ar urma sa aiba un fel de Parlament, Guvern si presedinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma sa joaca rolul Parlamentului, cu 77 de membri alesi iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urma sa joaca rolul judetelor, si ele cu institutii proprii: Consilul Scaunal, Comisia Scaunala, presedintele Scaunului.

Presedintele tinutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmand sa fie ales de cetatenii regiunii pe o perioada de patru ani si poate avea doua mandate. Juramantul depus de viitorul presedinte al tinutului secuiesc suna astfel: “Jur pe onoarea mea ca voi indeplini, cat voi putea de bine, functia care mi s-a incredintat, voi reprezenta si voi ocroti interesele populatiei Tinutului Secuiesc, voi respecta legile tarii si deciziile autoritatilor regiunii, Constitutia Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Presedintele dispune de imunitatea acordata demnitarilor.

Regiunea ar urma sa aiba politie proprie, care “trebuie sa reflecte compozitia nationala a regiunii pe care o deserveste”. Consiliul Scaunal ar urma sa asigure “avantaje locuitorilor scaunului in procesul de oferta a locurilor de munca”.

Impozitele si taxele ar urma sa fie stabilite prin „decizii ale autoritatilor de autoadministrare”. 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componenta a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor si taxelor. Totusi, initiatorul vrea ca „in scopul functionarii autoritatilor de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiara care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabila a resurselor financiare potentiale si corectarea dezavantajelor financiare provocate”.