24.8 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateDNA despre modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală: Vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale

DNA despre modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală: Vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) susţine că modificările şi completările care se preconizează să fie făcute Codului penal şi Codului de procedură penală vor avea un efect „devastator” asupra anchetelor penale, eliminând instrumentele legale „indispensabile” prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile.

Potrivit unui comunicat al DNA, în şedinţa de joi a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei au loc dezbateri privind propunerile de modificare şi completare a dispoziţiilor Codului de procedură penală şi Codului penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

„Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile. În realitate toate garanţiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislaţia internă”, precizează DNA.

Aşadar, arată sursa citată, directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumţia de nevinovăţie.

Astfel, procurorii anticorupţie susţin că modificarea articolului 307 alineatul 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant.

De asemenea, DNA precizează că modificarea articolului 83 Cod procedură penală, prin care se dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor, va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate.

Mai mult, Direcţia precizează că, prin modificarea articolului 267 alineatul 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor, şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor.

„Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite”, se arată în comunicat.

DNA mai susţine şi faptul că, prin modificarea articolului 223 alineatul 2 Cod procedură penală, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Instituţia anticorupţie mai spune că modificarea articolului 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracţiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracţiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile, fiind extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condiţiile în care martorii vor şti că pot minţi fără să aibă nicio consecinţă, având impunitate.

Totodată, adaugă DNA, modificarea articolului 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situaţiile, pentru că acţiunea în regres nu mai este condiţionată de dovedirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe, aşa cum este în reglementarea actuală.

Un alt exemplu dat de DNA este introducerea articolului 542 alineatul 11 Cod procedură penală, care reglementează o nouă formă a infracţiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistraţi, şi incriminează inclusiv săvârşirea faptei din culpă indiferent de natura obligaţiei încălcate.

„Această formă a infracţiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă faţă de toate celelalte categorii sociale care sunt sancţionate doar dacă acţionează cu intenţie şi doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege”, avertizează anchetatorii anticorupţie.

Direcţia Naţională Anticorupţie mai notează că prin modificarea articolului 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane.

„Prin modificarea articolului 335 Cod procedură penală, o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală”, mai exemplifică DNA.

Mai mult, arată sursa citată, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate.

DNA menţionează şi că modificarea articolului 139 Cod procedură penală va duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor.

Instituţia mai avertizează şi că modificarea articolului 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără niciun argument obiectiv, neputându-se justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător.

„Introducerea articolului 4 alineatul 3 şi 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracţiuni şi dreptul publicului de a avea acces la informaţii de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, Rezoluţiei nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligaţia statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate şi mass-media la informaţii de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violenţă etc reprezintă informaţii de interes public, aşa încât, restricţia echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii publice”, mai precizează procurorii anticorupţie.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS