Situat în apropierea graniţei cu judeţul Olt, oraşul Bechet este al doilea port dunărean ca mărime din Dolj, după Calafat. Așezarea sa pe malul Dunării, într-o zonă pitorească, pe care mulți o aseamănă cu Delta Dunării, oferă localității premisele unei dezvoltări axate pe promovarea turismului și a pescuitului. Pentru a se reuși acest lucru, Bechetul trebuie să depășească o problemă. Este vorba despre faptul că localitatea are în prezent statutul de oraș.
Deși, aparent, acest lucru este benefic, în realitate, localitatea a rămas cu nevoile unei aşezări rurale, în care preocupările oamenilor sunt îndreptate în special către muncile câmpului, creşterea animalelor şi pescuit. Ca urmare, administraţia oraşului nu a putut accesa una dintre liniile importante de finanţare prin care s-au realizat multe proiecte de dezvoltare a localităţilor rurale – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). De aceea, edilii din Bechet au fost nevoiţi să găsească alte resurse pentru a atrage fonduri, în special în zona infrastructurii şi a dezvoltării economice.
În acest scop, primarul oraşului Bechet, Adrian Glăvan, a lansat iniţiativa înfiinţării unui FLAG. La nivelul Uniunii Europene, FLAG-urile sunt asocieri de autorităţi locale, grupuri de pescari, organizaţii nonguvernamentale şi firme de profil (în special procesatori) care pot dezvolta proiecte în domeniul pescuitului şi turismului tematic.
Din FLAG-ul înfiinţat la Bechet ar urma să mai facă parte localităţile Sadova, Gighera, Călăraşi şi Dăbuleni. Graţie acestui organism, va putea fi realizată o strategie de dezvoltare a turismului şi a sectorului de pescuit pe întregul sector al Dunării, potrivit căreia vor fi accesate fonduri prin Programul Operaţional de Pescuit care vor permite derularea unor proiecte dintre cele mai diverse.
„Unul dintre principalele obiective este să construim o cherhana în zonă“, a declarat primarul oraşului Bechet. O astfel de investiţie are dublu scop. Pe de o parte, ajută la dezvoltarea pescuitului în zonă, creând un cadru instituţionalizat şi locuri de muncă stabile pentru această breaslă de pe malul Dunării. „Acest lucru ar trebuit coroborat cu o mai eficientă combatere a braconajului“, susţine primarul Bechetului. Activitatea pescarilor este serios îngreunată de braconierii care distrug fauna piscicolă a Dunării.
Al doilea scop al cherhanalei este unul turistic. În Bechet există deja câteva pensiuni care le oferă turiştilor propuneri excelente de minivacanţe, la preţuri accesibile. Înfiinţarea unei cherhanale cu mâncăruri specifice pescăreşti ar completa perfect imaginea unui loc atractiv pentru turismul de croazieră pe Dunăre.
La capitolul puncte tari ale Bechetului, care pot fi exploatate într-un posibil circuit de croazieră pe fluviu, se înscrie păstrarea tradiţiilor populare olteneşti din această zonă. Cel mai reprezentativ exemplu, care a reuşit să depăşească, prin frumuseţea creaţiilor sale, nu numai graniţele Doljului, ci ale ţării, este Antoaneta Nadu.
Covoarele de Bechet sunt deja un brand în ceea ce priveşte produsele tradiţionale româneşti, iar specialişti de renume, cum ar fi cei de la Muzeul Ţăranului Român, le-au încadrat în categoria celor mai valoroase expresii ale creativităţii româneşti. În momentul de faţă, în atelierul doamnei Antoaneta Nadu lucrează cinci ţesătoare, deci se poate spune că este și un exemplu despre cum se poate transforma o tradiţie străveche într-o afacere de succes.
Acesta nu este singurul exemplu de promovare a tradiţiilor în zonă. Pe lângă covoarele şi ştergarele decorative realizate în atelierul Antoanetei Nadu, Bechetul se mândreşte și cu un festival de folclor, care reuneşte anual formaţii din ţară şi străinătate.
Intitulat sugestiv Festivalul Internaţional de Folclor pentru Copii şi Tineret „Dunărind cu Dunărea“, evenimentul este organizat pe 15 august, de Ziua Marinei, care marchează an de an şi Ziua Bechetului. Cu acest prilej, oraşul este în sărbătoare şi se bucură de prezenţa a numeroşi vizitatori iubitori de folclor şi dornici de o ieşire la malul Dunării.
Evenimentul este, în acelaşi timp, şi o rampă de lansare pentru membrii celor două formaţii de folclor care activează în oraş: „Bordeiașul“ și „Jiulețul“. Cel mai mare câştig al acestor tineri este că, pe lângă bucuria şi buna dispoziţie pe care o transmit prin spectacolele lor, păstrează şi duc mai departe ritmul şi frumuseţea cântecelor şi dansurilor din zonă.
Zonele de pescuit şi promenadă din apropierea oraşului, care rivalizează cu Delta Dunării, porţiunea de plajă şi pensiunile din apropiere, specificul oltenesc păstrat prin frumuseţea covoarelor, cântecelor şi dansurilor, toate acestea sunt atuuri puternice pentru ca Bechetul să fie pe viitor un punct important pe harta turismului de croazieră pe Dunăre.
Este o şansă pe care oamenii acestor locuri o merită pentru oraşul lor.
