Pierderile cumulate generate în economie în perioada 2003-2014 de către firmele autohtone au fost de 190 de miliarde de lei, iar în cazul celor străine de 203 miliarde de lei, potrivit unei lucrări publicate de BNR referitoare la schimbările structurale în economia României.
„Deși raportul între numărul firmelor cu capital majoritar străin și numărul firmelor cu capital majoritar autohton este 1:10 (una la zece – n.r.), raportul între pierderile cumulate generate în economie în perioada 2003-2014 este de circa 1:1 (203 miliarde de lei în primul caz, față de 190 de miliarde de lei în cel de-al doilea). Profiturile cumulate de companiile cu capital majoritar privat autohton în intervalul 2003-2014 au fost de 361 de miliarde de lei, în timp ce firmele private deținute preponderent de străini au însumat 261 de miliarde de lei“, se arată în document.
Potrivit acestuia, productivitatea muncii înregistrată de companiile private cu capital majoritar străin este semnificativ superioară celei înregistrate de firmele autohtone.
„Valoarea adăugată brută raportată la numărul de salariați este de circa trei ori mai mare în cazul primei categorii de firme (cele cu capital străin n.r.), la toate momentele distribuției. Productivitatea firmelor autohtone s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, dar diferențiat: cele care erau performante și-au majorat productivitatea mai mult decât firmele mai puțin performante. În cazul companiilor cu capital majoritar străin, acestea au devenit mai omogene, ceea ce a condus la reducerea ecartului dintre firmele aflate în cea mai scăzută clasă de productivitate și cele caracterizate de o eficiență ridicată. Eficiența superioară a firmelor străine se datorează și costurilor unitare cu forța de muncă mai reduse decât cele înregistrate de companiile autohtone. Valoarea mediană a raportului dintre cheltuielile cu salariile și valoarea adăugată brută în cazul firmelor cu capital străin a fost de 0,18 lei (în decembrie 2014), cu circa 40 la sută mai mică decât cea înregistrată de companiile autohtone (0,30 lei)“, arată lucrarea citată.
Firmele autohtone au, în medie, o sănătate financiară mai bună decât cele străine
Potrivit documentului, profitabilitatea capitalurilor (ROE — return on equity) în cazul firmelor autohtone s-a situat de regulă peste cea a firmelor străine.
„Viteza de rotație a activelor (care este un bun indicator de productivitate a activelor) a fost în toți anii ultimului deceniu mai mare în primul caz comparativ cu cel de-al doilea. Lichiditatea, atât cea generală, cât și cea imediată, se înscrie în aceeași evaluare. O explicație ar putea fi puterea de negociere mai ridicată și capacitatea mai bună de selectare a clientelei în cazul firmelor cu capital majoritar străin comparativ cu cele autohtone, ceea ce conduce la o perioadă medie de încasare a creanțelor în cazul companiilor străine inferioară celei aferente companiilor autohtone (86 de zile, față de 103 zile, în decembrie 2014). Consecința este ameliorarea prin acest canal o unei părți din constrângerile de lichiditate.
Evoluția gradului de îndatorare a avut un caracter anticiclic în cazul firmelor cu capital majoritar autohton (a fost mai redusă în perioada de ascensiune economică și s-a majorat după debutul crizei). În cazul firmelor străine, comportamentul privind îndatorarea a fost prociclic“, se mai spune în document.
Economia României este formată din firme de dimensiuni tot mai mici
Economia României este formată din firme de dimensiuni tot mai mici, trecerea timpului nu a garantat creșterea mărimii companiei, potrivit lucrării publicată de Banca Națională a României (BNR) referitoare la schimbările structurale din economia României.
„În majoritatea cazurilor, firmele au rămas în clasele de mărime în care s-au născut. În restul situațiilor, regula este ca firmele să treacă într-o clasă inferioară privind dimensiunea. Cazurile în care trecerea timpului conduce la acumulare importantă de active și majorare de salariați sau cifră de afaceri sunt excepții“, se arată în document. Potrivit acestuia, tot mai multe firme se înființează având un activ bilanțier sub 1.000 de lei.
„Majoritatea relativă este deținută de firme care au la înființare un activ bilanțier cuprins între 1.000 și 10.000 de lei. Firmele care au active la înființare de peste 500 de milioane de lei au fost rarități în ultimul deceniu. De exemplu, de la debutul crizei financiare în România (octombrie 2008), am identificat șase asemenea entități, din care patru sunt firme în care statul are o contribuție importantă sau exclusivă (create în urma procesului de fuziune prin contopire), a cincea firmă s-a radiat la un an de la înființare, iar a șasea este o entitate de tip SRL, deținută de un nerezident și având un capital social de 200 de lei“, informează documentul citat.
Dacă în anul 1994 corporațiile dețineau 83% din activele sectorului companii nefinanciare, în anul 2014 ponderea a devenit 42%, arată BNR.
„Aceeași dinamică s-a observat și în cazul numărului de salariați: IMM angajau 20 la sută din salariații tuturor firmelor din România la sfârșitul anului 1994, ajungând în două decenii să dețină 65 la sută. Modificări cu aceeași finalitate, dar de o amplitudine mai redusă, s-au înregistrat în cazul contribuției la valoarea adăugată și la cifra de afaceri. Contribuția IMM la cifra de afaceri a devenit majoritară (53 la sută în anul 2014 față de 34 la sută în anul 1994), dar în ultimul deceniu această contribuție nu a mai crescut, deși IMM au beneficiat de un volum ascendent de active și salariați“, informează lucrarea „După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste“ realizată de Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.
