Germania, principala destinaţie a refugiaţilor ce fug de războaiele din Siria, Afganistan, Eritreea, Irak sau Somalia, a decis să nu-i mai expulzeze către alte state europene pe solicitanţii sirieni de azil, fugiţi din calea forţelor barbare jihadiste.
Zona Balcanilor – după Italia, Grecia, coastele Franţei – este la ora actuală destabilizată de fluxul imens de migranţi ce au ales această cale pentru a ajunge în ţările vest-europene cu economii mai prospere. Se aşteaptă ca agenda summitului ţărilor din această zonă, ce va avea loc joi la Viena, să fie dominată de această extrem de gravă problemă cu care se confruntă continentul european.
Ca un tsunami de disperare, zeci de mii de refugiaţi ajung zilnic la porţile continentului european, fugind de războaie, de opresiune, de mizeria din Africa sau Orientul Mijlociu. Asistăm – cu o neiertată lipsa de reacţie la nivel european- la o criză ce nu are echivalent, după opinia unor supravieţuitori ai celui de-al doilea război mondial, decât drama migraţiei din 1945.
Luni, peste 2 000 de refugiaţi au intrat în Ungaria, venind din Serbia. O cifră uluitor de mare pentru un interval de doar 24 de ore. Avioanele şi navele militare coordonate de agenţia europeană FRONTEX au acţionat zilele trecute pentru salvarea a peste 5.000 de migranţi – o altă cifră record – aflaţi la bordul a 20 de ambarcaţiuni în derivă. Unele insule greceşti sau localităţi macedonene sunt, potrivit FRONTEX, în pragul catastrofei umane. Cifre referitoare la migraţia din primul semestru al acestui an confirmă triplarea numărului refugiaţilor în Europa faţă de 2014.
Politici divergente în cadrul UE faţă de migraţie
Ascunşi în spatele discursurilor, liderii ţărilor UE exprimă poziţii profund contradictorii. Germania, de departe principala destinaţie a refugiaţilor ce fug de războaiele din Siria, Afganistan, Eritreea, Irak, Somalia şi nu numai, a decis marţi să nu-i mai expulzeze către alte state europene pe refugiaţii sirieni obligaţi să-şi ia câmpii de frică barbarilor jihadişti. După ce luni, împreună cu preşedintele François Hollande, a chemat europenii la un „răspuns unificat” în faţa valului actual al migraţiei, Angela Merkel a avut o nouă intervenţie în faţă presei în care a apreciat că Europa se află în acest moment „într-o situaţie nedemnă”. În opinia sa, respingerea migranţilor trebuie aplicată doar în cazul celor proveniţi din Serbia, Albania, Kosovo, ţări unde nu au loc războaie. Azil, consideră domnia sa,trebuie acordat sirienilor, dar într-o manieră echitabilă, de către toate ţările UE. Considerând legitim ca ţara sa să primească cea mai mare parte a refugiaţilor sirieni, fiind mai puternică economic, Merkel este de părere că trei sau patru ţări ale Uniunii nu pot, singure, să-şi asume această grea povara.
„Nu aceasta este Uniunea Europeană pe care o dorim”, a spus Angela Merkel, expunând o poziţie similară celei exprimate la Bruxelles şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Germania, a anunţat din nou Merkel, va primi în 2015 circa 800.000 cereri de azil, respectiv de patru ori mai multe decât anul trecut şi de două ori recordul din 1992. „Este o imensă provocare logistică şi financiară”, a subliniat cancelarul german.
Balcanii şi Europa Centrală se baricadează
Dacă Germania s-a declarat gata să primească refugiaţi sirieni sau din alte zone lovite de războaie, ţările din Balcani sau din Europa centrală – situate în prima linie în faţa valului de migranţi veniţi prin Grecia – se baricadează. Ungaria, poartă de intrare în spaţiul Schengen preferată în ultimele săptămâni, a ridicat un zid metalic de-a lungul frontierei cu Macedonia. Aceasta, la rândul ei, a închis săptămâna trecută, timp de trei zile, frontiera cu Grecia, respingându-i pe migranţi cu lovituri şi gaze lacrimogene. Bulgaria a anunţat marţi că va proceda la manevre militare pentru a întări supravegherea frontierei cu Mecedonia.
Summitul de la Viena consacrat cooperării în Balcanii de Vest, bulversat
Această gravă criză umanitară, logistică, securitară dar şi politică, întrucât ţările UE sunt în dispută referitor la cotele de migranţi pe care sunt dispuse să le accepte (oricum foarte mici raportat la imensul val de migranţi deja sosiţi ) se va afla, în noul context politic, în primplanul agendei summitului de joi de la Viena, planificat iniţial să fie consacrat dezbaterii stadiului cooperării din Balcanii de Vest şi al drumului către integrarea în Uniunea Europeană. În centrul dezbaterilor se va află noua situaţie creată de grava criză a refugiaţilor în care sunt implicate ţările din această zonă (Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Muntenegru şi Kosovo) prin teritoriul cărora, în primul semestru al acestui an, a pătruns o bună parte a uriaşului val de migranţi. Austria intenţionează să propună un plan concret de acţiune vizând ajutorarea Greciei şi a ţărilor din Balcani în găsirea de soluţii corecte, având în vedere că, în afara migranţilor din ţările africane şi ale Orientului Mijlociu, mulţi refugiaţi ilegali provin chiar din ţările din Balcani sau din Europa Centrală (aşa-numiţii migranţi economici), plecaţi spre Vestul european în căutarea unui loc de muncă.
