Zeci de mii de solicitanţi de azil se năpustesc la frontierele Uniunii Europene, prin Mediterana sau Balcanii de vest. Liderii europeni se alarmează dar… în dezordine. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, declara că acum este nevoie de „curaj colectiv”.
„Nu asta este Europa în care vreau să trăiesc”, se alarmează Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, în cotidianul german „Die Welt”. „Ne aflăm în faţa celei mai mari provocări europene, mai gravă decât criză greaca sau criza financiară”- consideră, la rândul său, vice-cancelarul german Sigmar Gabriel. Iar criză migraţiei se agravează pe zi ce trece. În weekendul trecut, tensiunea a fost extrem de gravă în Balcani: migranţi veniţi din Siria sau din Libia, ajunşi iniţial în Grecia sau Turcia, încearcă în continuare să ajungă în Ungaria şi restul Uniunii Europene prin Macedonia. Mai bine de 42.000 de migranţi au pătruns în Macedonia de la jumătatea lunii iunie. Spre aceeaşi destinaţie porniseră şi cei 4.000 de migranţi salvaţi sâmbătă de garda de coasta italiană în Mediterana. Această situaţie realmente disperată va face obiectul discuţiei de astă seară, la Berlin, între François Hollande şi Angela Merkel. O întâlnire ce va fi precedată de o urgentă reuniune a miniştrilor lor de Interne. Ceea ce reţine atenţia în toate dezbaterile europene privind migraţia, inclusiv la apropiată întâlnire franco-germană de la Berlin este lipsa unor poziţii comune, a unei adevărate solidarităţi în găsirea de soluţii pentru a face faţă gravei provocări a migraţiei. În ajunul plecării la Berlin, surse de la Elysée au făcut cunoscut că Franţa insistă asupra principiului retrimiterii în ţara de origine a imigranţilor, prin curse charter, precum şi angajarea unor discuţii cu autorităţile ţărilor respective.
„Lipsa de curaj colectiv”
„Este momentul să evităm luări de poziţie controversate”, scria Lauren Fabius, şeful diplomaţiei franceze, în „Journal du Dimanche”. Problema organizării unor chartere implică bani şi Franţa intenţionează să o evoce la summitul european ce va avea loc la mijlocul lunii octombrie, cu participarea inclusiv a miniştrilor de Interne şi a celor de Externe din ţările UE. De asemenea, reprezentanţii unora din ţările din care provin migranţii vor fi invitaţi la summitul extraordinar Europa-Africa, ce va avea loc în Malta, la 11 noiembrie.
Juncker : „Nu avem nevoie doar de summituri”
Sunt auzite tot mai des opinii pesimiste, până la cel mai înalt nivel al instituţiilor europene, referitoare la lipsa de acţiune concordonaţă în cadrul UE pentru ieşirea din actuala situaţie explozivă creată de valul de migranţi. Referindu-se la apropiatele întâlniri, summituri consacrate acestei chestiuni, Jean-Claude Juncker , şocat de atitudinea unor ţări membre ale Uniunii la summitul european din luna iunie, a declarat: „Nu de summituri avem nevoie, nu acestea ne lipsesc, avem nevoie de curaj colectiv”.
Europa, pentru mine, scria luni Juncker în „Le Figaro”, a însemnat întotdeauna o comunitate de valori de care trebuie să fim mândri. Normele noastre în materie de azil sunt cele mai avansate din lume. Nu-i vom alunga niciodată pe cei care au nevoie de protecţie. Sunt principii înscrise în legile şi tratatele noastre. Când vorbim despre migraţie, subliniază Juncker, vorbim de fiinţe umane, de persoane care fug de războiul din Siria, de teroarea jihadiştilor sau de dictatură din Eritreea…Ceea ce însă mă înspăimântă este să constat resentimentul, respingerea, frica faţă de aceste persoane. Incendierea taberelor de refugiaţi, respingerea navelor cu migranţi în afara porturilor, violentarea solicitanţilor de azil, închiderea ochilor în faţa mizeriei şi a sărăciei – aceasta nu este Europa la care am visat, a ţinut să sublinieze Juncker în „Le Figaro”.
