Un test grilă conceput pentru a măsura logica elementară, gramatica primară și aritmetica de gimnaziu a eliminat 93 de candidați din județul Dolj și peste 2.060 de profesori la nivel național la concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct. Rezultatele arată o plafonare masivă în zona notelor de 6, un procent uriaș de profesori care nu pot trece un examen de nivelul clasei a 8-a, cel mult, și un eșec usturător pentru cadre didactice cu vechime, grade superioare și calificative maxime.
Sistemul de educație din Dolj și din întreaga țară și-a arătat fața hâdă fără precedent la prima probă a concursului național pentru ocuparea funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar. Din cei 284 de candidați prezenți în sală pe cele 246 de posturi de conducere scoase la concurs în județul Dolj (177 de funcții de director plin și 69 de director adjunct), 93 de cadre didactice au fost declarate respinse. Acestea au obținut note sub 6,00, fiind incapabile să rezolve corect măcar 12 din cele 20 de întrebări ale unui test grilă preliminar.
Trecerea în revistă a filtrelor de acces la acest concurs dovedește că în sălile de examen nu au intrat debutanți, suplinitori necalificați sau tineri fără experiență. Metodologia aprobată de Ministerul Educației condiționează înscrierea de un set strict de criterii profesionale: calitatea de cadru didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată, o vechime la catedră de cel puțin 5 ani, deținerea cel puțin a gradului didactic II sau a titlului științific de doctor, obținerea calificativului „Foarte bine” la evaluările anuale din ultimii ani și lipsa oricăror sancțiuni disciplinare.
În ciuda acestor cerințe de performanță teoretică, o treime (33,1%) dintre candidații din Dolj și peste 30,8% la nivel național au picat proba de cunoștințe generale.
Tabloul național: Peste 2.000 de profesori din țară au luat sub nota 6
Eșecul din județul Dolj nu este o excepție izolată, ci reflectă fidel o criză de sistem extinsă la nivelul întregii țări. Datele statistice finale publicate de Ministerul Educației după soluționarea contestațiilor conturează o imagine de ansamblu la fel de îngrijorătoare:
- Rata națională de promovare: 69,11 (ceea ce înseamnă că 30,89 dintre participanți au picat).
- Număr de candidați respinși pe țară: Peste 2.060 de profesori care au candidat pentru șefia școlilor au obținut note sub 6.00.
- Media națională a notelor: 6.45, cu o mediană situată la nivelul de 6,50.
- Rarisime note maxime: În toată țara s-au înregistrat doar 34 de note de 10,00 din peste 6.600 de participanți.
La nivel național, județe precum Covasna, Sălaj și Cluj s-au situat la vârful promovabilității, în timp ce în Capitală (București) rata de promovare a fost sub media pe țară. Mai mult, printre cei respinși la nivel național s-au numărat și directori aflați în funcție la colegii naționale de renume. În fața acestor rezultate, unele cadre didactice și reprezentanți sindicali au încercat să justifice eșecul acuzând timpul „prea scurt” (60 de minute) sau lipsa ciornelor în unele centre. Cu toate acestea, experții independenți în educație au subliniat că 3 minute per cerință sunt mai mult decât suficiente pentru întrebări de nivel gimnazial.
Ce i-a învins pe candidați? O analiză detaliată a subiectelor
Examinarea a durat 60 de minute și a constat într-un chestionar standardizat cu 20 de itemi, fiecare răspuns corect fiind evaluat cu 0,50 puncte. Fără puncte acordate din oficiu, nota minimă de promovare 6.00 a impus bifarea a 12 răspunsuri exacte.
O analiză a cerințelor arată că orice elev de nivel mediu din clasa a VI-a , maxim începutul clasei a VII-a posedă deja toate noțiunile gramaticale și competențele matematice necesare pentru a obține nota minimă 6.00. Subiectele nu au evaluat legislație școlară stufoasă, principii de management financiar, contabilitate publică sau teorii psihopedagogice moderne, ci au testat exclusiv deprinderea de a citi cu atenție, de a procesa un text și de a efectua calcul aritmetic elementar. Deci, subiecte de maxim clasa a-8-a, da?
1. Proba de limba română: Pleonasmul și paronimele
În secțiunea de raționament verbal, întrebările au vizat depistarea unor greșeli de exprimare uzuale:
- Pleonasme de o evidență orbitoare: Candidaților li s-a cerut să identifice formulări redundante de tipul „a colaborat împreună”, „a anticipat dinainte”, „macheta model” sau „a relua din nou”. Acestea sunt erori de limbaj pe care profesorii le sancționează în mod curent în lucrările elevilor din ciclul gimnazial.
- Alegerea paronimelor în context: Diferențierea unor cuvinte cu formă sonoră similară, dar cu sensuri complet distincte, precum „relevat” vs. „revelat”, „iminent” vs. „eminent” sau „familial” vs. „familiar”.
Să eșuezi la aceste întrebări arată o incapacitate de utilizare corectă a vocabularului și o lipsă de atenție la sensul cuvintelor. Sau, mai simplu spus, le-a lipsit cunoașterea.
2. Proba de matematică: Aritmetică primară de clasa a V-a și a VI-a
Subiectele cu caracter numeric au presupus aplicarea unor formule de calcul învățate în primii ani de gimnaziu:
- Calcul procentual simplu: O cerință a solicitat determinarea procentului cu care scade un număr de elevi de la 150 la 105. Diferența de 45 raportată la valoarea inițială de 150 înseamnă o reducere de exact 30% (45/150=0,3). Aceasta este o problemă banală de clasa a V-a.
- Împărțirea unui buget rămas: Calcularea sumei rămase într-un buget după scăderea unor cheltuieli fixe și înjumătățirea restului. O operație aritmetică primară.
- Șiruri numerice: Deducerea regulii de construcție dintr-un șir în care diferența dintre doi termeni consecutivi se dublează la fiecare pas (+2, +4, +8, +16).
- Ritm de lucru combinat și medii: Calculul timpului necesar pentru corectarea unui pachet de lucrări atunci când două persoane lucrează în paralel cu viteze cunoscute (regula de trei simplă), respectiv citirea și interpretarea mediei aritmetice a absențelor dintr-un tabel simplu.
3. Proba de logică: Silogisme și ordonări pe zile
Capitolul de raționament logic a cuprins silogisme deductive de bază (de tipul „Dacă toți A sunt B și toți B sunt C, atunci toți A sunt C”) și probleme de perspicacitate și eliminare (potrivirea unor profesori de diferite specialități pe zilele săptămânii în funcție de restricții simple de tipul „biologia nu e vineri” sau „fizica este înaintea matematicii”).
Un elev de 13–14 ani care parcurge programa școlară de gimnaziu rezolvă aceste exerciții în aproximativ 35–40 de minute. Faptul că un cadru didactic cu ani buni la catedră, chiar dacă, odată ajuns director, a predat mai puțin, se blochează în fața acestor grile reprezintă o dovadă incontestabilă a regresului educațional. Ca să ne exprimăm colocvial.
Măcelul statistic și harta notelor din Dolj: Grosul este în zona mediocrității
Analiza datelor statistice înregistrate în județul Dolj arată nu doar o rată ridicată de eșec, ci și o concentrare îngrijorătoare a notelor celor declarați admiși în zona imediat învecinată pragului de trecere:
| Indicator Statistic (Concurs Directori) | Valoare Dolj | Nivel Național |
| Număr posturi scoase la concurs | 246 posturi (177 directori, 69 adjuncți) | ~ 9.000+ posturi |
| Candidați prezenți la probă | 284 candidați | ~ 6.600+ candidați |
Candidați admiși (Nota  6,00) | 191 candidați () | 4.619 candidați () |
| Candidați respinși (Nota 6,00) | 93 candidați () | > 2.060 candidați () |
| Mediana / Media notelor | ~ 6,45 | 6,45 |
| Concentrarea notelor („grosul”) | Peste între 5,50 și 6,50 | Concentrare masivă între 5,50 și 6,50 |
| Note maxime de 10,00 | Doar 2 note | Doar 34 de note pe țară |
Rata de promovare la nivelul județului Dolj a fost de 66,9%, lăsând pe dinafară 93 de candidați. Cu toate acestea, „grosul” celor care au trecut nu se află în zona notelor mari. Radiografia punctajelor arată o distribuție concentrată periculos la limita de jos:
- Masa critică a mediocrității (5,50 – 6,50): Mai mult de jumătate din totalul cadrelor didactice prezente au obținut note cuprinse între 5,50 și 6,50. Acești profesori au fost la distanță de o singură grilă nimerită sau ratată de a trece sau a pica examenul, rezolvând doar 11, 12 sau 13 cerințe din cele 20.
- Absența excelenței: Notele egale sau mai mari de 9,00 au reprezentat o rarisimă excepție (doar 7 candidați din 284 au depășit pragul de 9,00 în Dolj).
Bilanț administrativ: Criza de candidați și directori picați pe capete
Matematic, datele de la Dolj indică un deficit cronic de management în școlile din județ. Din totalul de 246 de funcții de conducere scoase la concurs (177 de director plin și 69 de director adjunct), doar 191 de candidați au obținut nota minimă 6,00.
Chiar dacă toți cei 191 de candidați promovați ar fi repartizați pe câte o funcție diferită, numărul lor total este insuficient pentru a acoperi cele 246 de posturi vacante. În realitate, suprapunerea candidaturilor pe aceleași unități atractive din Craiova și din mediul urban face ca zeci de școli – în special din mediul rural – să rămână fără niciun candidat promovat.
În plus, presupunând că majoritatea celor 180-200 de directori și adjuncți aflați în funcție cu delegare s-au înscris la concurs pentru a-și securiza posturile prin examen, concluzia ar fi următoarea: aplicând rata generală de eșec de 33,1%, între 50 și 60 de directori aflați în funcție în școlile din Dolj au picat testul de competențe elementare. Acești oameni au condus școli, au gestionat bugete de sute de mii de lei, au semnat documente oficiale și au evaluat alți profesori, deși ei înșiși au dovedit că întâmpină dificultăți la un test de nivel gimnazial.
Diagnosticul: Analfabetism funcțional cu patalama de manager sau profesor
A obține o notă sub 6,00 la un astfel de test nu poate fi scuzat prin emotivitate, lipsă de timp sau formulări ambigue. Testul a fost simplu, iar timpul de 60 de minute a fost mai mult decât generos pentru 20 de întrebări grilă. Eșecul a 93 de candidați din Dolj și a peste 2.000 pe țară indică prezența analfabetismului funcțional la nivelul cadrelor didactice cu ambiții manageriale:
- Incapacitatea de a procesa un text: Un profesor care nu poate urmări condițiile dintr-o grilă logică de trei rânduri sau care nu distinge sensul unor paronime uzuale va fi incapabil să interpreteze corect un ordin de ministru, o Lege a Educației sau un regulament de organizare interioară.
- Incompetență în gestionarea numerică: Un director care nu știe să calculeze o scădere procentuală simplă de la 150 la 105 se va bloca în momentul în care va trebui să verifice o execuție bugetară, să aprobe statele de plată sau să gestioneze resursele financiare ale unității școlare.
Tabloul procentual pe toate categoriile de note (Dolj)
- Note sub 6,00 (Respinși): 32,75% (93 de candidați)
- Note 6,00 – 6,99 (Promovați la limită): 45,07% (128 de candidați)
- Note 7,00 – 8,99 (Nivel mediu): 19,72% (56 de candidați)
- Note 9,00 – 10,00 (Punctaje mari): 2,46% (7 candidați, dintre care doar două note de 10)
Este profund rușinos să descoperi cadre didactice distinse cu grade superioare și calificative maxime care se poticnesc la un examen de nivelul gimnaziului. Cum mai pot privi acești profesori în ochi elevii cărora le cer performanțe la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat? Cu ce autoritate morală și profesională mai poate un director să le reproșeze elevilor că au obținut note mici la matematică sau română, când el însuși a luat nota 4 sau 5 la un test de cunoștințe generale? Situația este de-a dreptul catastrofală. 33% dintre candidați nu au promovat, iar 45% au obținut note între 6 și 7.
Vorbim aici de aproape 80% dintre candidați, profesori care predau la catedră sau directori în funcție care au carențe uriașe de înțelegere a unor texte de logică elementară și care nu știu să efectueze calcule aritmetice la nivel de gimnaziu. O scuză ar putea fi că majoritatea candidaților sunt directori în funcție, care au predat sporadic pentru că s-au ocupat de bunul mers al școlii în fruntea căreia au fost plasați. Prin examen, cum altfel. Dar ei tot profesori sunt la bază, au predat elevilor. Le-au trecut generații de copii prin mână. Într-un cuvânt: dezastru.
Rezultatele din Dolj și din țară nu sunt o simplă statistică de moment a Inspectoratului Școlar sau a Ministerului Educației. Ele reprezintă rechizitoriul unui sistem de învățământ vulnerabil, în care funcțiile de conducere au fost adesea atribuite pe criterii de loialitate politică sau cumetrie, fără legătură cu competența reală. Concursul din octombrie a funcționat ca o oglindă, iar imaginea reflectată este una a imposturii și a degradării profesionale. Ne mirăm cum de nu a crăpat oglinda.
Cum se pot întoarce directorii picați în fruntea școlilor
Să presupunem că esti director de școală, ai candidat și ai picat. Nu mai discutăm despre rușinea de a nu fi putut răspunde corect la 12 întrebări cu nivel de dificultate de gimnaziu. Tu știi că ești în funcție cu sprijin politic, deci de acolo îți extragi seva, acolo este baza ta, pe principiul „ce te recomandă?“. Cum talent și cunoștințe nu ai, mai rămâne familia, dar cea politică. De orice culoare ar fi ea. Și atunci te afli în 2 situații:
- Dacă tu ai picat, dar alții au promovat, faci tot posibilul ca și ei să eșueze în etapele următoare. Cum? Cu ajutorul familiei, desigur.
- Ai noroc și nu e niciun candidat rămas în cursă
În oricare dintre cele două situații, ghiciți ce se întâmplă. O nouă delegare, adică o prelungire a actualului mandat. Nu contează că ai dovedit cât de capabil ești ca director și profesor prin nota obținută. În interesul învățământului(da, ironic, aceasta este terminologia), primești un interimat care se poate prelungi la infinit. Iar școala și elevii se pot bucura din nou de experiența de a te avea la cârmă pentru a duce instituția pe cele mai înalte culmi ale… Aici puteți completa fiecare după cum simțiți.
Această analiză se referă strict la cadrele didactice și directorii care s-au înscris la concurs. Nu știm cât de profund este putregaiul din sistemul educational, chiar dacă putem bănui. Sunt însă, infinit mai mulți profesori dedicați, care își inspiră elevii la clasă și care preferă să-și împlinească menirea de dascăl.
Mai jos, atașăm testul pe care l-au susținut cadrele didactice și directorii în funcție. Cadre didactice și nu profesori, directori și nu manageri. Diferența este colosală.
