Șoselele din țară s-au transformat în altare însângerate. Oameni nevinovați, tineri, bătrâni sau copii mor cu zile în accidente rutiere din cauza unor șoferi care nu respectă regulile de circulație. Șoferii înșiși care provoacă accidentele mor și odată cu ei persoanele din mașină. În urma lor rămân familii îndoliate și copii fără părinți. Să fie graba de vină, vârsta sau vreo boală ascunsă? Cât de apți medical sunt șoferii să conducă un autovehicul pe drumurile publice? Câți dintre ei prezintă pericol public? Nimeni nu știe răspunsul la aceste întrebări. Codul Rutier prevede obligativitatea efectuării unui control medical doar în momentul obținerii permisului de conducere și al înlocuirii lui după expirarea valabilității, adică după zece ani pentru categoria B, cea mai răspândită. În această perioadă, un șofer poate suferi multiple probleme medicale. Singurii cărora legea le dă atribuții de depistare a afecțiunilor medicale sunt medicii de familie, dar unii dintre ei spun că nu au timp de așa ceva și că nu pot fi obligați să facă treaba statului român.
Drumurile din România au devenit o loterie a vieții. Mulți s-au urcat la volan, au plecat singuri, cu familia sau prietenii, au respectat regulile de circulație, dar au avut ghinionul să întâlnească în cale un șofer care le-a curmat viața. În cazul în care șoferul ucigaș moare și el, expertizele medico-legale efectuate ulterior nu pot stabili dacă accidentul a fost provocat din cauze medicale sau a fost pur și simplu neatenție. Oficial, cauza principală este neadaptarea vitezei la condițiile de drum. În realitate, nimeni nu știe dacă acel șofer a apăsat pedala de accelerație pentru că suferea de o problemă psihică, a făcut un atac de cord sau o stare medicală precară l-a determinat să nu fie atent în trafic. În ciuda numeroaselor accidente mortale, legislația s-a înăsprit doar la nivelul amenzilor, nu și al creșterii numărului examenelor medicale pentru șoferi.
Zece ani fără control
Persoanele care vor să conducă un autovehicul pe drumurile publice au de trecut două hopuri medicale, cel puțin teoretic. Primul – examenul medical pentru obținerea permisului. Al doilea – reînnoirea permisului după zece ani, când trebuie să dovedească faptul că este apt să conducă. Deci, un deceniu, nimeni nu-l întreabă de sănătate. Iar acest lucru este prevăzut chiar în Codul Rutier, adică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, actualizată de nenumărate ori.
La articolul 21, Codul Rutier prevede următoarele la alineatul 1: „Conducătorii de autovehicule trebuie să aibă cunoştinţele şi îndemânarea necesare conducerii şi să fie apţi din punct de vedere medical şi psihologic“. Un alineat mai încolo, legea prevede că respectivii conducători de autovehicule „vor fi verificaţi periodic din punct de vedere medical şi al capacităţilor psihologice, în condiţiile stabilite de reglementările în vigoare“. Apoi Codul precizează, la articolul 22, alineatul 2, că „afecţiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule (…) se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii Publice şi se aprobă prin ordin al ministrului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“.
Potrivit ordonanței, examinarea medicală se efectuează în trei situații: pentru prezentarea la examenul de obţinere a permisului de conducere, pentru obţinerea certificatului de atestare profesională și în cazul verificării periodice, conform reglementărilor în vigoare. „Verificarea medicală se efectuează în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“, se mai arată în document. După cum se observă, în Codul Rutier este menționată de două ori expresia „verificare periodică“, dar nicăieri nu scrie clar ce înseamnă acest lucru. În condițiile în care Ministerul Sănătății enumeră doar bolile care îi descalifică pe șoferi și nu stabilește o frecvență a examenelor medicale, starea lor de sănătate poate fi aflată doar cu ocazia obținerii permisului și a înlocuirii lui din zece în zece ani.
Potrivit Codului, examinarea medicală se realizează în unităţi de asistenţă medicală autorizate, existente la nivelul fiecărui judeţ, care au obligaţia luării în evidenţă a solicitantului sau a conducătorului de autovehicul (…) de către medicul de familie.
Singurii care îi pot depista pe șoferii cu afecțiuni medicale căpătate în cei zece ani sunt medicii de familie. Doar ei pot sesiza problemele de sănătate ale acestora. „Medicul de familie, atunci când constată că o persoană din evidenţa sa, care posedă permis de conducere, prezintă afecţiuni medicale prevăzute în ordinul ministrului sănătăţii publice (…), va solicita unităţii de asistenţă medicală autorizate examenul de specialitate necesar. În cazul în care unitatea de asistenţă medicală autorizată a stabilit că persoana este inaptă medical pentru a conduce un autovehicul (…), va comunica aceasta imediat Poliţiei Rutiere pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea (…) permisul poate fi redobândit numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această măsură“, se arată în Codul Rutier.
Mosorescu: Medicii de familie ar trebui responsabilizați
Medicii de familie cu care GdS a stat de vorbă au păreri diferite despre această situație. De exemplu, medicul craiovean Dalida Mosorescu consideră că o mare parte din vină o au chiar medicii de familie.
„Sunt foarte multe boli cronice care pot pune în pericol viața șoferilor. Medicii de familie ar trebui responsabilizați atunci când dau lista cu bolile cronice ale pacienților. Ar trebui ca atunci când dau adeverințe medicale pentru boli cronice să le dea pe analize temeinice, nu ca în anumite cazuri când ștampila doctorului stă, de fapt, la asistentă“, a declarat medicul Mosorescu. Legat de vârsta șoferilor și bolile asociate acesteia, medicul craiovean crede că o afecțiune controlată terapeutic nu ar trebui să le pună probleme. Mosorescu spune că șoferii trecuți de 70 de ani au cel mai probabil o boală cronică, dar că sunt și excepții care confirmă regula.
„E greu de crezut că o persoană de peste 70 de ani nu suferă de o boală cronică, dar sunt și mulți tineri cu probleme. Avem un pacient de 76 de ani cu tensiune, dar care are examen medical efectuat. Eu cred că aceste examene medicale ar trebui efectuate mai des“, a spus medicul.
Dogaru: E o mare prostie
Pe de altă parte, președinta Societății Naționale de Medicina Familiei Dolj, Carmen Dogaru, critică prevederea din Codul Rutier care îi desemnează pe medicii de familie supraveghetori ai stării de sănătate a șoferilor. „Este o mare prostie, pentru că eu, ca doctor, nu am de unde să știu care dintre pacienți este șofer. Ce să facem acum, să întrebăm toată populația dacă are permis auto? Nu am de ce să mă bag în viața lor. Noi am încercat să scoatem această prevedere din Codul Rutier. Eu pot ajuta poliția trimițându-i baza de date cu bolnavii cronici, iar ei pot confrunta datele. Dar ne-au zis că nu pot. Nu mă poți obliga pe mine, medic, să fac toate treburile statului român. Câte pot să fac ca medic în 15 minute, cât durează consultația unui pacient? Să modifice legea și să prevadă controale mai dese. Pe mine mă interesează să rezolv pacientul, nu să descopăr bolile șoferilor“, a declarat medicul Carmen Dogaru.
Ce boli te fac incompatibil ca șofer
Potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1162/2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, zece boli pot duce la retragerea sau respingerea eliberării permisului auto. Primele avute în vedere la examenul medical sunt problemele cu vederea. Șoferii trebuie să aibă acuitate vizuală, câmp vizual, capacitate vizuală în condiții de luminozitate redusă. Persoanele care poartă ochelari trebuie să aibă lentile de corecție de cel puțin 0,5 când se utilizează ambii ochi. Șoferii trebuie să audă bine, dacă au handicap locomotor pot deține permis doar după o evaluare atentă și doar dacă autovehiculul este modificat. Afecțiunile cardiovasculare sunt și ele pe lista de incompatibilități.
„Orice afecțiune care poate expune candidatul pentru obținerea primului permis de conducere sau conducătorul auto care solicită reînnoirea acestuia la deteriorarea bruscă a funcționării sistemului cardiovascular de natură a provoca alterarea rapidă a funcțiilor cerebrale constituie un pericol pentru siguranța rutieră și este incompatibilă cu calitatea de conducător de autovehicule (…). Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite în cazul persoanelor care poartă stimulator cardiac numai cu avizul medical autorizat și cu condiția efectuării unor verificări medicale periodice“, se arată în Ordin.
De asemenea, persoanele care suferă de diabet zaharat nu pot conduce dacă au episoade repetate de hipoglicemie acută. Legat de afecțiunile neurologice, legea spune că permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite persoanelor care prezintă afecțiuni neurologice grave, în afara cazurilor în care solicitarea se bazează pe un aviz medical autorizat.
„Tulburările neurologice asociate afecțiunilor sau intervențiilor chirurgicale care afectează sistemul nervos central ori periferic, care conduc la deficiențe senzoriale sau motorii și afectează echilibrul și coordonarea trebuie să fie luate în considerare în legătură cu efectele lor funcționale și riscurile evolutive“, spune Ordinul.
Printre alte pericole se numără epilepsia, tulburările mintale grave, congenitale sau dobândite ca urmare a unor afecțiuni, traume sau intervenții chirugicale, precum și problemele comportamentele grave cauzate de vârstă sau tulburări grave ale capacității de judecată. Pe listă mai sunt trecute alcoolul, drogurile și medicamentele și afecțiunile renale.
În baston după permis
Acum trei ani, Codul Rutier a prevăzut, pentru o scurtă perioadă, reînnoirea permiselor auto fără examen medical. Sediul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Dolj a fost luat atunci cu asalt, inclusiv de bătrâni în baston sau în scaunul cu rotile. Întrebați de angajații Serviciului dacă vor să conducă, aceștia au răspuns că vor doar să aibă și ei carnet. Asta nu exclude posibilitatea ca unii dintre ei să conducă acum autovehicule.
Un doljean din trei are permis auto
Potrivit datelor de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Dolj, la sfârșitul lunii martie 2015 erau emise 225.000 de permise auto în Dolj. Practic, un doljean din trei are carnet auto. Dintre acestea, circa 12.000 erau deținute de persoane cu vârste peste 70 de ani. Datele pot varia în funcție de numărul de decese al șoferilor. Potrivit legii, cel care declară decesul unei persoane trebuie să depună și permisul auto la Serviciu, dar mulți nu o fac.
Potrivit datelor de la Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, în România sunt aproape șapte milioane de permise auto, dintre care aproape cinci milioane deținute de bărbați. Cei mai mulți șoferi, 3,8 milioane, au vârste cuprinse între 31 și 50 de ani, iar 380.000 au vârsta peste 70 de ani. Peste 1,6 milioane sunt șoferi cu vârste până în 30 de ani.
Trei morți între Giurgița și Bârca
Cel mai recent accident mortal a avut loc luni pe drumul dintre Giurgița și Bârca. Un consilier local din comuna Măceșu de Sus, soția sa și președintele Partidei Romilor Dolj şi-au pierdut viaţa după ce mașinile în care se aflau s-au ciocnit frontal. Consilierul local și soția au murit striviți după ce mașina în care se aflau a fost făcută zob de autoturismul condus de celălalt bărbat care a decedat şi care avea 71 de ani. Din cauza vitezei neadaptate la condițiile de drum, acesta a intrat pe contrasens într-o curbă la dreapta.
