Noul eşec, de sâmbătă, al negocierilor de la Minsk vizând încetarea focului în estul Ucrainei, pentru care întreaga răspundere revine separatiştilor ruşi, îndepărtează şi mai mult ajungerea la o soluţie politică. Edificator este faptul că, duminică, în timp ce François Hollande, Angela Merkel şi Petro Poroşenko se consultau – în cadrul unei convorbiri telefonice – asupra situaţiei din estul Ucrainei şi adresau un nou apel la încetarea focului, forţele separatiste lansau noi atacuri, mult mai puternice – soldate cu morţi şi răniţi– pentru preluarea controlului asupra unor puncte strategice importante pe drumul spre realizarea culoarului de acces spre Crimeea.
Cele patru ore de negocieri purtate sâmbătă la Minsk între emisarii Kievului şi cei ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei s-au încheiat, aşa cum se ştie, fără vreun rezultat. O încetare a focului pare a fi acum mai îndepărtată că oricând. Separatiştii, proaspăt înarmaţi de Moscova, avansează tot mai rapid către Mariupol, mare port la Marea de Azov, un punct strategic important pe care pro-ruşii vor să-l includă în zona lor de ocupaţie. Informaţii oferite corespondenţilor de presă de către analişti militari de la Kiev, Mariupol este doar o etapă, înainte de „marşul” spre Crimeea, constituirea unui larg coridor şi stabilirea unei zone tampon între Ucraina şi Rusia. În prezent, „miliţienii” pro-ruşi (în opinia unora ruşi adevăraţi) stăpânesc deja un teritoriu cu mult mai vast decât cel cucerit în iunie anul trecut şi toate operaţiunile militare desfăşurate de ei lasă să se înţeleagă că nu intenţionează să se limiteze la ceea ce au deja sub control. După o scurtă perioadă de recul în faţa forţelor guvernamentale, dinamica recuceririi a noi poziţii a fost reluată de separatişti cu şi mai multă forţă în ultimele zile, în condiţiile în care trupele guvernamentale nu dispun de mijloace financiare pentru susţinerea eforturilor. Fără ajutor, spun reporteri locali, „Ucraina este pierdută … Fiecare zi care trece, mai spun ei, ne îndepărtează de o soluţie diplomatică” , iar această perspectivă, demonstrată de noul eşec de sâmbătă de la Minsk, îngrijorează tot mai mult inclusiv statele vecine, respectiv Polonia sau ţările baltice , care se tem că vor fi următoarele victime.
Cât de eficiente sunt apelurile liderilor europeni la „încetarea focului” ?
Duminică, anunţau posturile de televiziune şi radio din capitalele europene, François Hollande, Angela Merkel şi Petro Poroşenko au lansat, împreună, un apel la „o încetare a focului” în estul Ucrainei. Vreme de 45 de minute, anunţa preşedinţia franceză, preşedintele Hollande s-a întreţinut – prin telefon – cu Merkel şi cu Petro Poroşenko asupra situaţiei extrem de tensionate din aceste zile în estul Ucrainei, regretând eşecul negocierilor purtate sâmbătă de grupul de contact la Minsk. Ce se întâmpla, însă, tot duminică, în teatrul de lupte din Ucraina? Corespondenţi de presă acreditaţi la Kiev transmiteau că lupte de o extremă violenţă se dădeau pentru preluarea controlului asupra localităţii strategice Debaltseve, unde armata guvernamentală încerca să respingă atacul separatiştilor pro-ruşi. Purtătorul de cuvânt al forţelor armate guvernamentale, Volodimir Poliovii, a precizat că acest punct militar important este situat la jumătatea drumului dintre Doneţk şi Lugansk şi că separatiştii, beneficiari a noi întăriri militare, insistă să realizeze cât mai rapid legătură dintre aceste două regiuni, importantă pentru perfectarea planului mai sus menţionat de creare a culoarului spre Crimeea. Un bilanţ provizoriu făcut public duminică seara anunţa că în ultimele 24 de ore au fost ucişi 17 civili, iar armata guvernamentală pierduse 13 soldaţi. Departe de a se ajunge la o dezescaladare a acestui conflict declanşat în urmă cu nouă luni, el cunoaşte în aceste zile o intensificare surprinzător de accentuată, numărul victimelor lui depăşind cifra de 5.000 de morţi şi un imens număr de răniţi şi refugiaţi.
