Dacă Pluguşorul, Semănatul şi Sorcova sunt colindele obişnuite la români, nu la fel de cunoscute sunt Vasilica şi Colindele Sfântului Acestei zile de 1 ianuarie i se mai spune şi „Crăciunul mic”, deoarece tradiţia populară păstrează credinţa că Vasile ar fi fost numele dat naştere Mântuitorului, Iisus fiind numele pe care acesta l-a primit mai târziu, odată cu taina Botezului.
În această zi sunt, practic, două sărbători ale căror tradiţii, obiceiuri şi superstiţii se amestecă şi se suprapun.
De ziua Sfântului Vasile, grupuri de tineri purtau din casă în casă o tavă pe care era aşezată o căpăţână de porc împodobită cu mărgele, cetină şi panglici, cu semnificaţia că Anul Nou să fie bogat precum s fost gras porcul tăiat.
În prima zi a anului nu se împrumută bani, pentru că riscaţi să nu aveţi spor la bani tot anul. Este bine ca prima persoană care vă trece pragul pe 1 ianuarie să fie un bărbat brunet – blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, ca şi femeile.
Agăţaţi noul calendar abia pe 1 ianuarie, în caz contrar, veţi avea ghinion tot anul. De asemenea, nu aruncaţi nimic în prima zi a anului, nici măcar gunoiul. În prima zi din Noul An nu se mătură, nu se spală, nici nu se adună grâul sau orezul, pentru a nu atrage săracia casei. O altă superstiţie spune că cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile va fi leneş tot anul. Pe 1 ianuarie, fetele nemăritate împletesc crenguţe de măr, pe care atârnă busuioc, o batista, o pară argintată, un şir de mărgele şi un inel. Apoi ascund aceste crenguţe afară. În tradiţia populară, se spune că, dacă a două zi, găsesc aceste împletituri acoperite cu brumă, se vor mărită cu un om bogat. În caz contrar, se vor căsători cu un om sărac. Tot de Sfântul Vasile cel Mare, fetele nemăritate se duc în grajd sau în cocină, lovesc vacă sau porcul cu piciorul şi spun „anul acesta“ sau „anul viitor“. Dacă porcul guiţă, orivacă se mişcă de la prima strigare, faţă se va mărită în următoarele luni. În cazul în care se mişcă la vreuna din următoarele strigări, domnişoară se va căsători peste unul sau pestedoi ani. În ziua de Sfântul Vasile e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, că să ai noroc tot anul.Acelaşi lucru e valabil şi dacă îţi ţiuie urechea stânga.
Dacă, în această zi, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul. Totodată , dacă dormi în această zi, rişti să fii leneş tot anul. Un număr mare de practici magice şi ritualuri se săvârşeau în această zi, ce marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.
Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.
Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpăna, care, în funcţie de cunoaşterea tradiţiilor mitologice, poate fi interpretată în sensul dorit de fiecare; pe de altă parte, este o zi fastă prin excelenţă – este prima zi a anului, a unui nou interval de timp. Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, ce debutează în ziua de SfântulNicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc.
