Dacă în sistemul de învăţământ din comunism elevii învăţau mai de frică, mai de ruşine, acum, nici frica şi nici ruşinea nu îi mai motivează. Respectul şi cei şapte ani de acasă s-au pierdut, odată cu trecerea timpului, pentru unii elevi craioveni.
Chiar dacă legile educaţiei s-au modificat de nenumărate ori pentru a îmbunătăţi şi ajuta sistemul de învăţământ, elevii craioveni se arată neinteresaţi, indiferent de încercările guvernului şi profesorilor de a face progrese în ceea ce priveşte şcoala. Profesorii caută să facă orele cât mai atractive pentru a primi feed-back din partea şcolarilor, altul decât indiferenţă, nepăsare şi glume deplasate. Cristina Popa este profesoară de limba română şi spune că îşi iubeşte meseria, numai că uneori elevii sunt mult prea obraznici: „Făcând o paralelă între sistemul comunist şi cel de acum, pot spune că atunci exista o siguranţă mai mare a elevului, dar şi a profesorului. Părinţii ştiau unde e copilul, pe unde umblă şi, mai mult decât atât, oamenii aveau încredere că, după ce vor termina studiile, vor avea un serviciu pe măsura pregătirii lor. Eu sper că există profesori care sunt dedicaţi meseriei lor şi care, în ciuda sistemului, lucrează cu drag“. Ca ora de limba română să se desfăşoare în linişte, profesoara a ajuns la o înţelegere cu elevii: aceştia nu îşi folosesc deloc telefoanele mobile, deoarece fiecare îşi pune telefonul la fereastră lângă tablă, pentru că „noua tehnologie îi ajută pe copii, dar îi şi încurcă şi, pentru ca totul să decurgă aşa cum, trebuie telefonul mobil nu se foloseşte în timpul orei“.
Profesorii sunt cei care simt cel mai bine diferenţa între sisteme, dar şi diferenţa între generaţiile de elevi.
„Anul 2013 a fost pierdut pentru elevi şi presimt că şi acesta este la fel“, povesteşte un profesor de istorie. Dascălul spune că tinerii sunt din ce în ce mai neinteresaţi de şcoală şi respectul a început să se piardă: „Nu putem să rupem elevii de societatea în care ei trăiesc. Dacă în comunism societatea era coercitivă şi impunea reguli, ele erau sfinte pentru elevi. Acum nu poţi să loveşti sau să insulţi pentru că totul are repercusiuni“.
„Dacă ne raportăm la învăţământul din timpul comunismului, un punct forte era uniforma, care ne făcea pe toţi egali. Singura diferenţă era la învăţătură. Acum nu-i mai motivează nimic pe elevi să înveţe, iar profesorul trebuie să facă orele cât mai atractive. Practic, trebuie să găsească tot felul de metode interactive ca să le capteze atenţia. Dacă nu te impui, obrăznicia întrece orice limite“, spune o profesoară de religie.
„Astăzi elevii înţeleg prin libertate că pot face ce vor fără să se gândească la deranjul pe care îl provoacă celor din jur. Ei spun că sunt liberi, fără să îşi cunoască limitele. Înainte nu era aşa. Respectul era respect“, povesteşte o profesoară de matematică. Aceasta spune că elevii sunt interesaţi mai mult de felul în care arată decât de învăţătură: „Machiaj strident, părul vopsit în culori excentrice, care poate la vârsta lor chiar nu le avantajează, unghii mari, date cu ojă, iar băieţii cu tunsori la modă, pantaloni cu turul lăsat, mai să se vadă tot, cercei în sprânceană şi în nas. Aşa vin copiii la şcoală, iar atitudinea pe care o adoptă lasă de dorit“.
Şcolarii cred că stilul pe care ei îl adoptă şi felul de a se îmbrăca nu trebuie să îi supere pe profi, pentru că şi ei au fost adolescenţi, dar au trăit în alt sistem. „Nu înţeleg ce tot au profii cu noi, dacă mie îmi place să mă vopsesc roşcat aprins şi îmi pun piercing?! Părinţii nu-mi zic nimic şi îmi zice profesorul!“, a spus Andreea Trocan, elevă în clasa a XI-a.
„Elevii cred că au numai drepturi şi uită de îndatoriri“
Mihaela Pasă este profesoară de geografie la o şcoală din afara oraşului şi spune că uneori răspunsurile elevilor întrec orice limită. „Glume deplasate, răspunsuri foarte obraznice, fumat în şcoală, elevi fără caiete şi ceva de scris, acestea sunt numai câteva lucruri cu care un profesor de azi se întâlneşte când vine la şcoală. Cu siguranţă, nu cred că obrăznicia de acum era şi în comunism. Elevii cred că au numai drepturi şi uită de îndatoriri“, povesteşte profesoara. Mihaela Pasă crede că această situaţie se va agrava dacă sistemul nu se schimbă.
Şi în rândul elevilor există nemulţumiri. Ei spun că este şi vina profesorilor pentru situaţia creată, pentru că nu fac orele atractive.
„Învăţăm multe lucruri care nu ne trebuie, e foarte multă materie care nu ne ajută, ba, mai mult, ne încarcă memoria degeaba“, spune Gianina, elevă în clasa a XI-a. Mihai Murtaza e coleg cu Gianina şi e de acord cu aceasta. „Ştiu că unii elevi sunt obraznici. Oricum, profii nu au ce să ne facă mai mult decât să ne scadă nota la purtate. Bine că nu mai suntem în timpul comunismului să ne bată. În plus, sunt liber să fac ce vreau, dacă nu îmi convine ceva“, spune băiatul râzând ironic.
„Bine că nu mai trăim în comunism. La cum suntem noi, cred că luam bătaie încontinuu“, spune Ionuţ Mitrache, elev în clasa a X-a. Băiatul spune că mai toţi elevii sunt obraznici, pentru că unii profesori nu se impun şi nu sunt pregătiţi îndeajuns pentru a ţine cursurile.
Există şi elevi de excepţie, care respectă sistemul de învăţământ şi îşi respectă profesorii. De pildă, Cristina Nica este elevă în clasa a XI-a şi spune că totul porneşte de la cei şapte ani de acasă. „Indiferent că trăiam în sistemul comunist sau că trăim în democraţie, educaţia şi respectul pleacă de acasă. E adevărat că mulţi tineri înţeleg prin libertate a face ce vor, dar realitatea e că singuri îşi fac rău şi se fac de râs“, explică adolescenta.
