Liberi pe străzi, câinii reprezintă o problemă, de multe ori un pericol. Eutanasierea este o soluţie legală, dar una extremă. Dacă un animal poate să trăiască fiind adoptat, e corect să aibă această şansă. E tot ceea ce cerem, şi e o cerinţă legală, să se dea o şansă animalelor prin adopţie.
Dacă şefii adăpostului canin de la Breasta s-au bătut cu pumnul în piept atunci când au spus că au respectat legea în momentul în care au trecut la eutanasierea câinilor, ei bine, acest lucru nu se aplică la promovarea adopţiei. Articolele 16 şi 17 din HG nr. 1059/2013 (normele Legii nr. 258/2013) spun clar că serviciile pentru gestionarea câinilor fără stăpân au obligaţia de a promova adopţia şi revendicarea câinilor prin organizarea unor târguri de adopţie şi a multor altor activităţi, iar nerespectarea acestor obligaţii se pedepseşte prin amendă. Se pare că autorităţile „au uitat“ să facă acest lucru, începând să aplice legea de la coadă la cap, anulând orice şansă a câinilor de a fi salvaţi.
Câinii de la Breasta au început să fie omorâţi, lucru de care nu a ştiut nimeni, nici măcar asociaţiile de protecţie a animalelor, nici Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Dolj. Însă, cel mai important, nu au ştiut oamenii, comunitatea care ar fi fost, poate, mai receptivă la adopţie atunci când ar fi aflat că urmează să se înceapă eutanasierea.
Sunt obligaţi să promoveze adopţia!
Fundaţia Gazeta de Sud şi Asociaţia „Viaţa animalelor“ au avut iniţiativa de a porni, în luna ianuarie, o campanie de promovare şi conştientizare în ceea ce priveşte adopţia, cu sprijinul adăpostului canin. Acesta este singurul lucru legat de adopţie în care apare numele adăpostului canin Pod Breasta, deşi, prin noua lege, autoritatea are şi alte obligaţii, de care se pare că a uitat. Conform art. 4 alin. (1) din normele Legii 258/2013, „câinii fără stăpân vor fi cazaţi în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân, pentru o perioadă de 14 zile lucrătoare. Populaţia trebuie informată despre existenţa adăpostului, programul de vizitare, posibilitatea de adopţie sau revendicare, prin afişare la sediul adăpostului şi al serviciului specializat“.
Reglementarea adopţiei continuă prin articolul 16, care spune că „serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, respectiv operatorii serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân au obligaţia de a promova adopţia şi revendicarea acestora şi de a informa constant populaţia cu privire la programul de funcţionare a adăposturilor publice pentru câinii fără stăpân, asigurând transparenţa“. Populaţia nu a fost constant informată, având în vedere că, la începerea campaniei amintite mai sus, chiar craioveni care au contactat Fundaţia GdS şi Asociaţia „Viaţa animalelor“ nu ştiau de existenţa unui adăpost canin craiovean. În continuare, în norme este prevăzut faptul că, pentru a îndeplini aceste obligaţii, serviciile pentru gestionare sau operatorii acestor servicii desfăşoară trei activităţi.
La un singur număr de telefon a răspuns cineva: paznicul!
Prima activitate prevăzută este „a) amenajarea de panouri speciale la intrarea în adăposturile publice pentru câinii fără stăpân şi în spaţiile pentru primirea vizitatorilor din incinta adăposturilor publice respective. Panourile de afişaj trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: 1. data şi locul capturării fiecărui lot de câini, precum şi numărul cuştilor în care câinii respectivi sunt cazaţi; 2. adresa sediului serviciului specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân, adresa adăposturilor publice, adresele de e-mail, precum şi numerele de telefon; 3. programul de vizitare a adăposturilor publice şi programul de revendicare a câinilor fără stăpân“. La o simplă plimbare prin padocurile adăpostului de la Breasta, oricine poate constata că aceste panouri nu există.
A doua activitate menţionată în norme este „b) crearea de website-uri pentru accesul publicului la informaţiile prevăzute la lit. a)“. De-abia în urmă cu câteva zile, adică la foarte mult timp de când eutanasierea în masă a început, serviciul de ecarisaj a dat drumul unui site web destinat adopţiei la distanţă, care nu este, însă, gata. El poate fi consultat la adresa www.adapostcanin-craiova.ro. Momentan, la secţiunea „Adoptă-ne!“ este o singură fotografie, în care apar doi câini, fără să li se vadă feţele, fotografie numită „Tomiţă“. Întrebarea pe care orice om şi-o pune este: care dintre cei doi câini este Tomiţă?
Mai mult, am încercat să luăm legătura cu personalul adăpostului canin, la numerele de telefon de pe site, postate la rubrica „Contact“. La două numere fixe de telefon, dintre cele trei existente, nu a răspuns nimeni, însă la al treilea, cel mobil, da. Ne-am recomandat ca fiind din Târgu Jiu, dorind să aflăm cum se procedează cu adopţia la distanţă. Răspunsul de la celălalt capăt al firului a fost ferm: „Doamnă, nu ştiu ce să vă spun, eu sunt paznicul“.
Pasibili de sancţiuni între 5.000 şi 10.000
de lei
În fine, a treia activitate specificată în norme este „c) organizarea periodică de târguri de adopţie a câinilor fără stăpân“. Este binecunoscut faptul că, de la înfiinţarea adăpostului canin de la Breasta, nu a fost organizat nici un târg de adopţie pentru aceşti câini. Important de reţinut este că, în norme, la art. 2 lit. b), este menţionat că nerespectarea articolului 17 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Totodată, la art. 7 alin. 3, se spune că „decizia de eutanasiere se emite pentru fiecare câine, după ce se constată că au fost parcurse toate etapele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă“. Numai că peste activităţile de promovare a adopţiei s-a sărit.
Joi după-amiază mai erau 398 de câini
Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Dolj poate da amenzile amintite mai sus, conform celor specificate în norme. Directorul adjunct al DSVSA Dolj a spus că aşteaptă o sesizare scrisă de la Gazeta de Sud pentru a face un control. „O să trimitem o echipă de control, să vedem ce au făcut, că nu putem şti ce au făcut, adică doar de la dumneavoastră. Noi ştim că au câini din vară, din iunie-iulie. La sfârşitul anului, adăpostul era suprapopulat, aveau vreo 1.200-1.300 de câini în adăpost. Raportările s-au făcut lunar la noi şi ei îşi respectă procedurile interne şi legislaţia în vigoare cu privire la eutanasie, atât pot să vă spun. Au contract cu o firmă unde incinerează cadavrele, că asta este condiţia de bază la autorizare. Acum, din câte ştiu, în adăpostul canin am înţeles că sunt în jur de 550 de câini, cam aşa“, a spus Costică Retea, purtătorul de cuvânt şi directorul adjunct al DSVSA Dolj, în cursul dimineţii de ieri.
Conform unei numărători realizate de asociaţiile de protecţie a animalelor împreună cu angajaţii Salubrităţii, în după-amiaza zilei de ieri mai erau 398 de câini în adăpostul canin, dintre care 19 au fost ridicaţi ieri de pe străzi.
Ce mai plăteşti dacă adopţi un câine? Apă minerală, brelocuri, tacâmuri de inox…
În ceea ce priveşte costul adopţiei la distanţă, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a publicat pe site-ul oficial, în data de 27 ianuarie, tarifele estimative care trebuie luate în seamă la stabilirea taxei de adopţie (manopere, materiale veterinare, identificare şi înregistare, eutanasierea şi hrană). În normele de aplicare a Legii nr. 258/2013 este specificat, la art. 26, alin. 3, că „la stabilirea sumei prevăzute la alin. (2) (taxa de adopţie – n.r.) se vor lua în calcul prin deviz estimativ următoarele elemente de cost: hrana uscată, medicamente de uz veterinar, costuri de personal, utilităţi, materiale“. Totuşi, în raportul anexat hotărârii de consiliu local prin care s-a aprobat taxa de 250 de lei pentru adopţia la distanţă, raport care motivează mărirea taxei, sunt înşiruite mai multe obiecte care nu au nici o legătură cu îngrijirea câinilor. Spre exemplu, există ştechere, prelungitoare, o maşină de tuns iarba, apă de masă carbogazoasă, pensule, un set de tacâmuri de inox şi brelocuri.
