Cetăţenii din apropierea localităţii Husnicioara, judeţul Mehedinţi, au la dispoziţie copii după operele brâncuşiene de la Târgu Jiu. Acestea sunt amplasate pe un câmp unde, de regulă, sătenii vin cu animalele la păscut. Lumea s-a obişnuit deja cu obiectele din beton care înfăţişează cunoscutele sculpturi din metal şi piatră, realizate de Constantin Brâncuşi, la Târgu Jiu, între anii 1937 – 1938, respectiv Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului. Acestea compun Ansamblul „Calea Eroilor“, aflat deja în Patrimoniul European şi care urmează să fie acceptate pe Lista Patrimoniului Mondial protejat de UNESCO. Dosarul va intra chiar din acest an la comisia de specialitate a UNESCO. Cei care realizează „clone“ după monumentele care vor intra cel mai probabil sub protecţia UNESCO nu au nici un fel de restricţii din partea autorităţilor locale sau centrale sau a instituţiilor cu atribuţii în domeniul patrimoniului cultural.
Masa de la Husnicioara are şase scaune
Copiile după sculpturile brâncuşiene de lângă Husnicioara sunt reproduceri care nu au legătură cu originalele. Masa Tăcerii are doar şase scaune. Şi reproducerile Porţii Sărutului sau a Coloanei Infinitului ridică multe semne de întrebare în ceea ce priveşte lipsa de reacţie a Ministerului Culturii sau a organelor competente. Şi la Uricani, în Hunedoara, există reproduceri din marmură ale Mesei Tăcerii şi Porţii Sărutului, amplasate într-un parc amenajat cu fonduri guvernamentale. Nimeni nu a făcut nimic pentru a stopa „clonarea“ operelor realizate de Constantin Brâncuşi. În urmă cu un an şi jumătate apăruse o copie din beton a Coloanei Infinitului şi la Peştişani, Gorj, însă consiliul judeţean a intervenit pentru ca obiectul din beton să fie înlăturat de la intrarea în localitatea de baştină a sculptorului.
Autorităţile judeţene nu au un plan de acţiune
Mădălina Ciolocoi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a declarat că în prezent nu există nici un plan individual sau colectiv de acţiune pentru îndepărtarea tuturor „clonelor“ realizate după operele brâncuşiene. Aceasta a precizat că se impune imediat demolarea, conform procedurilor legale, a tuturor copiilor, în baza aplicării legislaţiei drepturilor de autor: „Dacă există legislaţia care reglementează drepturile de autor, în acest caz ar trebui să se aplice această legislaţie. Cel care deţine drepturile de autor ar trebui să facă demersuri în toate aceste cazuri. Dacă este vorba de o persoană fizică sau juridică. Dacă această persoană nu se poate ocupa, să delege pe altcineva sau să ofere drepturile cuiva care se poate ocupa de acest lucru. Mai ales dacă vorbim de operele lui Brâncuşi, este obligatoriu să se intervină pentru a proteja imaginea ansamblului de la Târgu Jiu. În conştiinţa publică a intrat faptul că aici, şi doar aici, sunt Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi Coloana Infinitului şi nu le vedem peste tot, în copii mai mult sau mai puţin reuşite. Dacă acela care are acum drepturile nu se poate ocupa, trebuie să le cedeze ca să se ocupe cei interesaţi. Şi autorităţile locale pot interveni şi să îi ia la întrebări pe cei care amplasează astfel de copii, dacă au drepturile de autor, şi să interzică amplasarea în spaţiul public“, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Mădălina Ciolocoi.
Drepturile de imagine sunt deţinute de un canadian
Autorităţile de la Târgu Jiu plătesc un procent din încasări pentru toate reproducerile după cele trei monumente atunci când vând suveniruri. Banii ajung prin societatea VISARTA la canadianul Theodor Nicol, deţinătorul drepturilor de imagine ale operelor. În urmă cu mai mulţi ani, când la Uricani au apărut copiile după operele de la Târgu Jiu, reprezentanţii VISARTA au luat legătura cu autorităţile de la Târgu Jiu şi chiar cu poliţia pentru înlăturarea copiilor amplasate de edilii din Uricani într-un parc construit din fonduri publice. Demersurile nu s-au concretizat în nici un fel, primarul de atunci al localităţii Uricani declarând, la vremea respectivă, că a avut propria viziune când a realizat obiectele respective şi nu le-a copiat pe cele de la Târgu Jiu. În anul în care autorităţile centrale şi locale încearcă introducerea Ansamblului „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO se impune un efort colectiv pentru a păstra integritatea moştenirii lăsate de Brâncuşi la Târgu Jiu, pentru a nu se denatura imaginea adevăratelor opere.
