http://www.youtube.com/watch?v=t9rv0i7K6nU
Un proiect pe POS-DRU, care se desfăşoară în comuna doljeană Fărcaş, ridică semne de întrebare. Un localnic acuză că viitorii constructori lucrează la casa primarului, pe când ospătarii fac practică la barul fiicei acestuia. Chiar şi soţia edilului-şef este implicată în proiect, fiind formator pentru constructori.
O reclamaţie venită ieri-dimineaţă la redacţia GdS ne anunţa faptul că, în comuna Fărcaş, un proiect cu fonduri europene la care primăria este parteneră se realizează în avantajul familiei primarului. Reclamantul spunea că tinerii cursanţi pentru specializarea de constructori fac practică exact la casa primarului şi că soţia acestuia este formator în acest proiect. Mai mult, reclamantul ne sesiza faptul că şi alţi cursanţi din proiect – viitorii ospătari – fac practică la barul ginerelui primarului. Ulterior s-a dovedit că barul cu pricina a fost dat de actualul edil-şef uneia dintre cele două fiice ale sale.
Proiectul cu fonduri europene derulat în Fărcaş este unul pe POS-DRU, câştigat de Centrul European pentru Promovarea şi Integrarea Romilor (CEPIR), care se desfăşoară în trei localităţi, Fărcaş, Vârtop şi Sadova, şi presupune formarea şi recalificarea a 135 de persoane, care vor primi diplome de constructori, frizeri şi ospătari. Cursanţii vor primi şi câte 1.200 de lei la finalul proiectului, sub forma unor subvenţii.
Practica ospătarilor, în barul fiicei primarului
Ajunşi la faţa locului, am găsit, în faţa barului de lângă casa primarului, mai multe persoane în ţinută de ospătari. La scurt timp a apărut şi soţia edilului, Elena Bitoleanu, care în restul timpului este profesor la Liceul „Matei Basarab“ din Craiova şi care este şi inginer în construcţii. Foarte deschisă din fire şi comunicativă, femeia a confirmat că lucrase de dimineaţă cu cursanţii din construcţii la o casă din localitate, dar a negat faptul că ar fi a familiei Bitoleanu. „Azi-dimineaţă am făcut o tencuială, să vadă cursanţii cum se face. Noi ne-am dus şi am căutat o casă să putem să facem lucrări, ca să-i învăţ pe cursanţi cum se face. Nu era la noi acasă. Aici suntem la noi acasă. Noi nu avem lucrări la roşu în acest moment. Este casa veche. Singura mea legătură este cu CEPIR şi cu doamna Mirela Sandu, managerul de proiect“, a spus Elena Bitoleanu, care a mai declarat că este angajata asociaţiei care a câştigat proiectul POS-DRU, şi anume CEPIR.
Primarul localităţii, Sorin Bitoleanu, a declarat că el a preluat contractul încheiat cu CEPIR pentru acest proiect cu fonduri POS-DRU: „Contractul este încheiat de fostul primar. Eu doar l-am preluat. Soţia mea nu era în proiect atunci pentru că nu începuseră construcţiile. Dânşii au trei grupe în proiect, dintre care una este de construcţii“. Soţia primarului a mai spus că, după ce s-au stabilit nevoile celor din comună, pe specializările respective a fost nevoie şi de lectori: „Doamna Mirela Sandu avea nevoie de opt lectori constructori. Colegii mei mi-au zis de acest lucru. De fapt, eu aflasem şi de la soţul meu şi am zis să vin şi eu în comună ca şi lector, ca formator. Eu nu am contract cu primăria, nu am nimic“.
Prin acordul de parteneriat încheiat între CEPIR şi Primăria Fărcaş este precizat faptul că stagiul de practică al ospătarilor, cursanţi în acest proiect, este la „II (Întreprindere Individuală -n.r.) Nemţaru Adi Albert“, nimeni altul decât nepotul fostului primar, Ilie Nemţaru, şi ginerele actualului primar, Bitoleanu. Acesta din urmă a confirmat că barul în care erau ospătarii îi aparţine fiicei sale, dar a menţionat că ea nu ar primi nici un ban din acest proiect. Afirmaţia primarului a fost întărită de Mirela Sandu, managerul proiectului şi reprezentanta CEPIR, care a arătat că prin acordul de parteneriat încheiat cu agenţii economici de pe raza comunei s-a realizat stagiul de practică al cursanţilor.
Uite cursul, nu e cursul de construcţii la casa bunicului ginerelui primarului
Telenovela a continuat în Fărcaş, iar informaţiile care ne parveneau erau contradictorii. Deşi Elena Bitoleanu declarase iniţial că tocmai încheiase o şedinţă de zidărie, în care cursanţii realizaseră primul strat de zidărie la o casă aflată în construcţie şi „la roşu“, în actele CEPIR nu figura un parteneriat între acel proprietar de casă şi asociaţia respectivă. Întrebată la casa cui s-a făcut ieri-dimineaţă practica de zidărie, managerul de proiect, Mirela Sandu, a declarat cu totul altceva: „Nu s-a făcut nici un curs de zidărie de dimineaţă. Cursurile pe construcţii încep după-amiază. Nu ştiu despre ce vorbiţi“. CEPIR ne-a pus la dispoziţie un Acord de parteneriat, unde scrie negru pe alb că stagiul de practică al viitorilor constructori trebuie să se facă la grădiniţa din localitate. Cineva încerca să ne inducă în eroare. A fost sau nu curs de zidărie la o casă care nu figura în proiect?
Atunci lucrurile au luat altă întorsătură. Primarul din Fărcaş ne-a sunat să ne comunice cum stau lucrurile, cerându-şi scuze că soţia lui „confundase oarecum“ situaţia de dimineaţă. „Practica s-a făcut la grădiniţă, într-adevăr, dar mai doreau să facă nişte poze şi de aceea s-au dus la o casă «la roşu», ca să facă nişte poze“, a declarat edilul. La insistenţele noastre, primarul a dezvăluit a cui era locuinţa la care se duseseră cursanţii – viitori constructori: „Este casa viitorului meu ginere, de fapt, a bunicului lui, care este tatăl fostului primar de aici din comună. Probabil că cineva i-a văzut pe cursanţi de dimineaţă, echipaţi cu cască, cu salopete şi bocanci, şi a reclamat repede la dumneavoastră. Dar vă spun, s-au dus acolo doar pentru că mai aveau nevoie de câteva poze!“.
Ce spune titularul de proiect
Managerul de proiect, Mirela Sandu, a explicat că „Proiectul «Şanse egale de ocupare în mediul rural» este un proiect care se desfăşoară în parteneriat cu trei unităţi administrativ-teritoriale. Primăria Fărcaş este partener în proiect. Ne-a pus la dispoziţie, prin hotărâre de consiliu local, spaţiul pe care l-am reabilitat. Asociaţia CEPIR are parteneriate cu trei agenţi economici de pe raza comunei Fărcaş. Soţia domnului primar este formator în acest proiect. Dânsa nu este în incompatibilitate, pentru că primăria nu derulează fondurile respective, ci numai asociaţia derulează fondurile, iar dânsa are contractul de muncă la Asociaţia CEPIR“. Pentru activitatea prestată ca formator, soţia primarului trebuie să primească 1.170 de lei pe prima lună, iar pe următoarele două luni, câte 1.300 de lei. Cursurile s-au desfăşurat din mai şi până în august.
Valoarea totală a proiectului este de 500.000 de euro. Proiectul mai presupunea renovarea a trei birouri de informare şi consiliere profesională, care au fost şi dotate cu echipamente, pe lângă cursurile de formare profesională, la care 135 de cursanţi urmează să primească şi o subvenţie de 1.200 de lei de participant.
Autorităţile vor elucida dacă în acest caz este vorba de incompatibilitate sau nu. GdS a solicitat un punct de vedere de la autorităţile române care se ocupă de gestionarea POS-DRU, întrebând dacă există vreo incompatibilitate în acest caz. Până la închiderea ediţiei nu s-a primit un răspuns de la Bucureşti, în acest sens.
Partea bună a lucrurilor: zeci de localnici au căpătat o meserie
Prin contractul cu Asociaţia CEPIR, fiecare primărie implicată a participat cu o cofinanţare de 10.000 de lei la realizarea acestui proiect. Primarul din Fărcaş a declarat că avantajul pentru autoritatea publică este acela că, prin proiect, a fost reabilitată o clădire veche a primăriei, a fost dotată cu echipamente IT şi va rămâne a primăriei după terminarea proiectului, iar în ea se va organiza pe viitor Biroul de Evidenţă a Populaţiei din localitate. Acel spaţiu a fost stabilit prin proiectul cu finanţare POS-DRU ca fiind birou de informare şi consiliere profesională. „În plus, eu zic că e o chestie fantastică pentru locuitorii acestei comune, pentru că au învăţat trei meserii: zidari, ospătari şi frizeri“, a explicat primarul. Soţii Bitoleanu au mai spus că locuitorii din comună chiar au făcut cursurile şi au făcut practică efectiv pentru a învăţa meseriile respective.
Oamenii din localitate care s-au înscris la curs vor avea o meserie, dar nu ştiu unde se vor angaja.
Una dintre persoanele care a făcut cursul de ospătar, Georgeta Dabu, în vârstă de 45 de ani, a spus: „Îmi doream această meserie de mult timp şi acum mi s-a oferit ocazia. În prezent, nu am un loc de muncă. Am lucrat ca agent de pază înainte, operatoare la petrol. După ce termin cursul, să văd unde mă angajez. Nu ştiu… Să văd ce găsesc…“.
Reprezentanta CEPIR spune că Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Dolj transmite lunar lista locurilor de muncă vacante către aceste birouri de informare şi consiliere profesională din cele trei comune partenere în proiect (Fărcaş, Vârtop, Sadova).
